How to sibian/că, un eveniment organizat de Fundația Comunitară Sibiu cu scopul de a celebra diversitatea și de a întări legăturile dintre locuitorii vechi și noi ai Sibiului, s-a încheiat zilele trecute, după o săptămână plină de activități, ateliere, discuții la cafea, cine tematice menite să prezinte gastronomia tradițională și sesiuni de networking între principalii actori ai orașului.
Patiserie, modelaj cu lut și desene cinetice, tururi tematice sau cu bița, degustări de vin sau brunch-uri și cafele cu ONG-uri locale care mută munții din loc sunt doar câteva dintre activitățile săptămânii dedicate noilor sibieni în procesul lor de învățare și adaptare la cultura și rutina orașului în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului How to sibian/că. Cu dorința uniunii comunității în suflet și în mine, sibieni și proaspăt mutați laolaltă, s-au adunat într-o săptămână plină de activități menite să încurajeze schimbul cultural și să faciliteze o introducere armonioasă în viața orașului.
Prin intermediul unei serii variate de ateliere și discuții tematice, organizatorii evenimentului creează pentru a doua ediție o platformă propice pentru a pune bazele unor relații solide între cei care au crescut în Sibiu și cei care tocmai și-au găsit un nou cămin aici. “În anul 2020 am lansat proiectul editorial sibian/că prin pagina de facebook omonimă, proiect prin care ne propuneam să explorăm diversitatea de identități care compun comunitatea noastră locală. În egală măsură ne doream ca abordarea noastră să fie una mai jucăușă, să ne luăm mai puțin în serios cu subiectul acesta, ca un mic antidot pentru eticheta de oraș conservator, refractar în felul în care-i primește și acceptă pe ceilalți pe care am câștigat-o în ultimii ani. Practic am vrut să provocăm preconcepțiile despre ce înseamnă să fi sibian”, îmi explică Ana Bugneriu, directoarea Fundației Comunitare Sibiu.
“În timp, am observat că foarte mulți din urmăritorii noștri de pe facebook sunt din alte orașe ale țării. Am remarcat numărul crescut de noi veniți în comunitate și am considerat benefic să le demonstrăm faptul că locuitorii din Sibiu sunt de treabă, că îi pot primii și cu brațele deschise în acest loc. Așa s-a născut ideea de a construi evenimente introductive despre oraș, care să-i orienteze în viața comunității pe sibienii proaspeți, dar și să le ofere oportunitatea localnicilor cu experiență să cunoască oameni noi sau aspecte ale orașului de care nu s-au bucurat încă. Foarte mult ne-au ajutat și cei de la wenglor, partenerii noștri din acest proiect, pentru că au crezut în idee și pentru că ne susțin, implicându-se inclusiv în partea creativă a lucrurilor”, mai spune ea.
Pentru comunitatea celor proaspăt mutați în Sibiu acest eveniment a reprezentat un succes. Nici nu au avut nevoie de invitații speciale că s-au și mobilizat să se alăture sesiunilor organizate, au făcut schimb de contacte, au postat pe pagini de social media și astfel s-au împrietenit rapid cu sibienii și cu cutumele lor. Acum, noii sibieni spun că se simt ca și cum ar face parte din comunitatea orașului. Când au pornit How to sibian/că cei de la Fundația Comunitară Sibiu știau că era mare nevoie de cadre de întâlnire în care oamenii mutați la Sibiu și localnici, să se cunoască și chiar să lege prietenii, iar cele două ediții stau mărturie acum că această sete este chiar mai mare decât simțeau.
Concluziile celor două evenimente How to sibian/că?
„Odată cu acest eveniment am realizat faptul că noii veniți au nevoie să se conecteze cu sens, fiindcă de multe ori, ei sunt oameni activi, care vor să se implice în viața urbei și să lase urme pozitive în oraș. Chiar și la Fundația Comunitară Sibiu am construit multe inițiative frumoase de care orașul nostru se bucură, cu oamenii mutați la sibiu. Noi credem că sibienii sunt acei oameni care își aduc contribuția la viața orașului și îl fac un loc mai bun. Unde s-au născut ei, poate ar trebui să fie mai puțin relevant. Și pentru că oamenii contribuie unde se simt bine, unde își găsesc locul să fie liberi cu pasiunile și cu preocupările lor, ne-am străduit să-i aducem împreună chiar bazat pe aceste pasiuni și preocupări. Astfel am organizat evenimente în jurul sportului, gastronomiei, voluntariatului, fotografiei, vinului, istoriei și a locurilor faine care ne unesc în identitatea noastră de sibieni, aflată într-o continuă evoluție. Câți dintre noi n-am învățat să înotăm la Baia Populară?”, îmi spune Ana.
După prima ediție a evenimentului, în 2022, participanții și-au expus dorința de a participa la astfel de evenimente mai des, semn că s-au simțit bine și că le-au găsit utile. Mulți dintre ei spuneau că și-ar dori să găsească informațiile pe care le-au aflat prin evenimente mai ușor, poate chiar într-un format scris. Astfel a fost lansat grupul Mutat la Sibiu pe Facebook, iar cei de la Fundația Comunitară lucrează în prezent la un Ghid de Sibian despre care speră să acopere și mai bine aceste nevoi. Ana îmi spune că organizatorii evenimentului au rămas în relații bune cu mulți dintre participanți și astfel au aflat că s-au legat prietenii și colaborări noi: “Ne-am bucurat să-i găsim pe unii din ei mai fericiți și cu un sentiment de apartenență crescut căci, mai ales pentru sibienii noi care vin de peste hotare, integrarea poate fi un proces foarte dureros datorită reticenți unei anumite părți a comunității locale”.
Ca și în cazul primei ediții și a finalul evenimentului ce tocmai s-a încheiat, participanții ar vrea să se creeze mai des contexte pentur astfel de întâlniri, săptămânal dacă s-ar putea. Ana îmi spune că și lor, celor de la Fundația Comunitară Sibiu le-ar plăcea foarte mult acest lucru și promit să căute căi prin care How to Sibian/că să fie o prezență din ce în ce mai constantă pentru cei care au nevoie.
„Cu siguranță subiectul migrației naționale și internaționale ar trebui să constituie o preocupare pentru noi, căci în contextul în care numeroase locuri din țară și din lume își pierd din forța vitală prin oamenii care plecă, depopulându-le masiv, Sibiul beneficiază de această șansă de a fi dezirabil pentru așa de mulți oameni din locuri diverse care-l aleg cu speranța de a construi vieți mai bune aici. Orașul trebuie să fie înțelept și să învețe să folosească în favoarea sa acest avantaj cu care nu multe orașe din țară se pot lăuda la ora actuală“, crede Ana.
Ea este de părere că sibienii pot să fie un public greu de convins și de cucerit de către un pretendent la identitatea de sibian, iar având în vedere că este imposibil ca orașul nostru să nu devină din ce în ce mai divers, mai cosmopolit, mai colorat de nuanțe și arome noi, este în beneficiul nostru să învățăm să interacționăm mai bine cu diferitul, să-l vedem ca pe ceva ce ne poate aduce un plus, nu care ne amenință implicit.
“Dacă nu ne vom mai simți noi amenințați, nu vom mai fi noi la rândul nostru amenințători. Spre exemplu, la Agora din acest an, una din participante, ne spunea printre lacrimi (da, am experimentat de mai multe ori multă tristețe din partea noilor mutați care sunt primiți cu rezistență de localnici) că se simte mereu foarte respinsă când este întrebată ‘dar tu ce cauți pe-aici?’. Pe mine personal, în calitatea mea de sibiancă, născută și crescută aici ca toată familia mea, o întrebare de genul ăsta n-ar însemna prea multe, m-ar lăsa probabil indiferentă, dar pentru un nou venit, care se simte vulnerabil, modul în care i se pun întrebări, pot face diferența dintre un om care se simte ca acasă și drept urmare ar vrea să aibă grijă de noua sa casă sau de un om care se simte hăituit și care dezvoltă adversitate față de casa cea nouă. Din fericire, avem și destui oameni deschiși la minte și la suflet, care găsesc loc de o vorbă bună și care dau Sibiului aura asta de oraș liniștit, bun pentru viață, de care așa de mulți dintre cei cu care vorbim în evenimentele astea ne povestesc cu drag și recunoștință”, mărturisește Ana.
Integrare și Bun Venit pentru Noii Locuitori
Ce trebuie să facem noi sibienii mai vechi, adoptați sau nativi pe viitor, cetățeni, autorități și alți factori de influență ai orașului pentru a întâmpina noii sibieni? “Chiar dacă e un clișeu absolut, cea mai importantă acțiune pe care trebuie să o facem e să ne educăm. A înțelege un fenomen este primul pas spre a-l gestiona sănătos și productiv. Cred că e important să nu mai ignorăm acest subiect cu speranța că va trece de la sine, pentru că nu va trece și să pregătim intervenții și instrumente utile acestor oameni precum și localnicilor. În copilărie sau ca tânără, nu mi-am imaginat niciodată că voi trăi să văd faptul că e nevoie de profesori care să știe să predea limba română unor vorbitori internaționali, dar iată că o vedem și pe asta. Toate țările vestice pe care le admirăm au cursuri de limbă și de integrare. A venit și vremea noastră să le dezvoltăm”, mai spune Ana.
Conform datelor din Recensământ, cei mai mulți oameni mutați la Sibiu vin din București. De cele mai multe ori, noii mutați spun că au ales orașul pentru natura superbă care-l înconjoară, și pentru faptul că îmbină perfect avantajele unui oraș mare și dezvoltat cu cele ale unuia mic și liniștit, ferit de agitație excesivă. De asemenea realiatea cotidiană ne arată că am binevenit în ultimii doi ani și un număr considerabil de muncitori expați în orașul nostru, numerele approximative fiind de 1500 de personane.
“Cred că nevoia cea mai mare a unui nou mutat este să fie acceptat ca un om valoros, care ne poate ajuta să facem din Sibiu, orașul din care n-ai mai pleca, la care aspirăm cu toții”, concluzionează Ana Bugneriu.
Cu o astfel de inițiativă, Sibiul reconfirmă faptul că deschiderea și acceptarea reprezintă piloni esențiali ai unei comunități prospere și arată că integrarea nu este doar un proces, ci o oportunitate de a crea legături puternice ce vor contribui în viitor la diversitatea și vitalitatea orașului.
