Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?


Muzeul Atelier de Tipografie din Sibiu (MATS) a sărbătorit sâmbătă, 30 septembrie, un an de existență la Sibiu, alături de prietenii muzeului și de publicul vizitator. Înființat prin efortul soților Petrescu, Delia și Tudor, MATS este singurul muzeu privat de tipografie din România și oferă publicului larg servicii şi produse precum vizite ghidate, ateliere de tipografie şi imprimare în relief.

Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?

Colaborări și activități desfășurate de MATS


„Acest proiect a avut foarte mulți susținători. În primul rând persoanele de față, care sunt stakeholderi activi, apoi Târgul de Crăciun, care ne-a contactat din nou și ne-a invitat să participăm la Căsuța lui Moș Crăciun, unde anul acesta am înțeles că o să avem spre 2000 de copii care o să participe la Micul tipograf, ceea ce este foarte bine. Am lucrat foarte bine cu mai multe instituții; am lucrat cu Biblioteca Astra, cu Biblioteca Universitară Lucian Blaga, am lucrat cu IFA, cu Forumul German, Kultur Centrum, Asociația de Poveste, cu Racolaj, Școala Finlandeză, cu Școala Altfel, unde învățătoarele au venit spre noi în mod organic”, a declarat Delia Petrescu, făcând un sumar al activităților desfășurate de către MATS pe parcursul anului de activitate.

Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?

Profilul vizitatorului: Studiu statistic


Fondatorii muzeului au prezentat un studiu statistic realizat în perioada decembrie 2022 – august 2023 pe un grup de 3290 de persoane, cu scopul de a contura profilul consumatorului cultural și educațional în județul Sibiu. Studiul a fost afișat pe bannere la sediul muzeului de pe strada Ocnei și poate fi văzut de vizitatori.

Astfel, din 430 de persoane chestionate, mai bine de jumătate au afirmat că au auzit de Johannes Gutenberg, în timp ce 44,4% au auzit pentru prima oară de părintele tipografiei europene doar în cadrul vizitei făcute la muzeu.

Impactul muzeului asupra tinerilor și educației timpurii


„Impactul pe care noi îl aducem societății trebuie văzut nu ca un sacrificiu, dar deocamdată este un sacrificiu, ca orice început probabil. Avem un fir subțire de vizitatori, dar dintre cei care ne vizitează peste cincizeci la sută sunt oameni care citesc și care merg în călătorii. Nu avem cetățeanul obișnuit de pe stradă. Din 3200 de vizitatori ne-au venit doar 11 persoane din zona rurală. Avem doar 20 de persoane peste 65 de ani”, a declarat Delia Petrescu, fondatoarea muzeului, vorbind despre caracteristicile vizitatorilor.

Categoriile de vârstă care trec cel mai des pragul Muzeul de Tipografie sunt cuprinse între 31 – 40 de ani, 41 – 50 de ani, care sunt și cele mai active și mai răspândite segmente ale populației pe glob. La aceștia se adaugă copiii de vârstă școlară, care vin la muzeu cu precădere în timpul programului „Școala altfel” nu doar pentru a afla informații, ci și pentru a trece prin etapele unui proces complex dar satisfăcător de creație.

  • Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?
  • Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?
  • Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?
  • Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?
  • Un an de la înființarea MATS primul muzeu privat de tipografie din România – Cine este Johannes Gutenberg?

„Luna octombrie e aproape plină, avem deja programări cu o lună înainte. Vor veni copii din Timișoara, din Cluj. Copiilor le place foarte mult să vină la noi. Să știți că din miile de copii care ne-au trecut prin mâini, căci a fost un volum foarte mare, dintr-o clasă de treizeci copii doar unul, doi a fost mai cu zvâc, majoritatea au fost foarte cuminți și atenți și își doresc tot timpul să facă ceva cu mâinile. Educația timpurie este foarte importantă. Este foarte simplu să tipărești. Avem deja modulele, literele. Într-adevăr, trebuie așezate în oglindă, dar asta implică atenție descriptivă, ceea ce este interesant, mai ales acum, când din cauza digitalului în care trăim copii suferă de deficit de atenție”, a observat Delia Petrescu.

Simbolistica impresionantei prese columbiene

Fondatorii muzeului și-ar dori să vadă că interesul față de istoria tipografiei și față de utilajele de excepție expuse va ajunge și la elevii de liceu dar și la studenții de la facultățile de design grafic, cu atât mai mult cu cât muzeul nu este doar un spațiu expozițional, ci și un laborator interactiv. Aici cursanții pot învăța despre evoluţia comunicării, despre arta tipografică şi îşi pot tipări singuri o pagină de carte, un poster, o felicitare, folosindu-se de prese tipografice funcţionale cu valoare patrimonială internaţională, care au fost construite în jurul anului 1800.

„Dacă într-o societate avem libertatea cuvântului, ne sunt garantate bogăția, prosperitatea, pacea și înțelepciunea”, a comentat Delia Petrescu, decriptând simbolistica impresionantei prese columbiene, grele de o tonă și jumătate, pe care muzeul o deține. Aceasta este decorată cu un vultur de 23 de kilograme, care are rol de contragreutate, și care ține între gheare cornul abundenței și o ramură de măslin, la care se adaugă doi delfini, întruchipând cunoașterea și înțelepciunea, și caduceul, simbolul lui Hermes, mesagerul zeilor în mitologia greacă.

Tipografia în perioada comunistă

Domnul Gheorghe Tărâță, fost zețar la tipografia Polsib și la tipografia Andreian, a fost invitat să împărtășească participanților ce a însemnat să lucreze în tipografie în timpul cenzurii comuniste.

„Chiar dacă cineva ar fi vrut să facă ceva contra cenzurii și contra vizei T, n-ar fi putut. Pe o filă de manuscris, pe o filă de A4, eu ca zețar nu aveam voie să culeg nicio literă dacă nu era pusă viza T, care era dată de Direcția Presei și Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniștri. Așa era atunci. Nici o carte de vizită, cu numele, prenumele, adresa, strada și telefonul nu aveai voie s-o culegi și s-o tipărești dacă nu aveai viza T. Indiferent ce era, un afiș, o invitație de nuntă, un necrolog”.

Domnul Tărâță a donat muzeului mai multe materiale tipografice realizate la tipografia Polsib și uneltele sale personale, cu care a lucrat în cei 46 de ani de meserie, dăltițe, un tipometru, o ruletă tipografică, manuale și cărți.

Participanții la eveniment s-au putut folosi de presa columbiană pentru a tipări și lua cu ei acasă portretul lui Gutenberg, după o xilogravură realizată pe un lemn moale de tei.

Pentru cei interesați să-l viziteze, muzeul este deschis publicului în zilele de vineri și sâmbătă, între orele 12 și 19.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică