Lidl cere statului român despăgubiri de 16 milioane de euro pentru că le-a fost suspendată autorizația de construire a unui depozit pe motiv că ”umbrește un radar militar”

Compania germană vrea să recupereze banii de la vânzătorii terenurilor pe care urma să construiască, dar și de la Consiliul Județean Dolj, instituția care a emis autorizația de construire, scrie EuropaLiberă.

Scandalul Lild vs. MAPN a început în ianuarie 2022. Retailerul începuse construirea unui mega depozit logistic pe un teren din apropierea radarului de la Cârcea, localitate aflată la câțiva kilometri de Craiova.

Ministerul Apărării a solcitat în instanță anularea autorizației de construire pe motiv că viitorul depozit afectează grav funcționarea radarului și nu a fost solicitat să emită un aviz anterior emiterii autorizației.

Radarul de la Cârcea deservește Aeroportul Internațional Craiova și baza de la Deveselu.

Lidl cumpărase terenurile pentru viitorul depozit inclusiv de la primarul comunei Cârcea, de la firme deținute de familia acestuia. Obținerea autorizației de construire a fost clauză în contractul de vânzare-cumpărare. Actul a fost emis de Consiliul Județean Dolj, cu consultarea primăriei condusă de edilul direct implicat în afacere.

Ce solicită Lidl

Jurnaliștii de la Europa Liberă au consultat cererea de chemare în judecată depusă de Lidl la Tribunalul Dolj. Dosarul este în procedură prealabilă și nu are încă un termen de judecată.

În paralel, la același Tribunal Dolj se judecă cererea MApN de anulare a autorizației de construire și de demolare a construcției deja ridicate. Avocații retailerului au depus cererea de desbăgubiri pentru a anticipa o posibilă decizie favorabilă Ministerului Apărării, ceea ce ar însemna că toată investiția deja făcută s-ar pierde.

La dosar, avocații au depus atât evaluări financiare ale construcției, cât și costul desființării acesteia și al beneficiului nerealizat de companie.

Suma totală: 80 de milioane de lei (16 milioane de euro).

Iar cei care ar trebui să o plătească sunt vânzătorii terenurilor pe care compania germană a început construcția și care, conform contractului, se angajau pe proprie răspundere că terenul este construibil, Consiliul Județean Dolj, emitentul autorizației de construire, și președintele CJ Dolj, semnatarul actului.

Autorizația de construire e suspendată, anularea încă se judecă

MApN a deschis, în instanță, două acțiuni separate. În prima a cerut anularea autorizației de construire și demolarea construcției deja edificate. Cea de-a doua se referă la cererea de suspendare a autorizației de construire până la finalizarea procesului pe fond.

Și a obținut suspendarea pe 3 aprilie 2022.

Procesul pe fond continuă și are termen de pronunțare pe 28 septembrie. MApN contestă modul în care a fost emisă autorizația de construire și susține că era nevoie obligatoriu de un aviz al Armatei, pentru că edificiul se află la mai puțin de 2400 de metri de radar și este foarte mare.

Reprezentanții ministerului au susținut în fața instanței că „la o distanţă de aproximativ 2000 de metri sud de obiectivul militar, pârâţii au început edificarea unei construcţii metalice de mari dimensiuni, cu o înălţime prognozată de aproximativ 20 m, care afectează în mod semnificativ funcţionarea echipamentelor militare, în sensul limitării posibilităţilor de descoperire a aeronavelor care zboară la înălţime mică pe direcţia Sud şi care, odată finalizată, ar diminua drastic şi chiar ar putea suprima eficacitatea acestora”.

În apărare, Consiliul Județean Dolj a motivat că MApN nu a comunicat primăriei Cârcea „ zonele supuse servituţiilor aeronautice, conform codului aerian anterior emiterii certificatului de urbanism” și că nu există dovezi clare că radarul nu mai funcționează la parametri, doarece în comunicatele de presă ministerul a susținut că nu sunt probleme.