REPORTAJ Oameni și urși. Lupta pentru teritoriu la Turnu Roșu

În Turnu Roșu oamenii vorbesc despre urși acum mai mult ca oricând. Nu e doar din pricina mass media, unde poți citi și vedea cum urșii sunt implicați în accidente rutiere, atacă animale domestice, chiar și oameni. Aici și acum lucrurile se întâmplă chiar la ei în ogradă.

E toamnă și recolta de porumb a început să se coacă, atrăgând atenția urșilor care vin să-și astâmpere foamea. Se apropie din ce în ce mai tare de sat, fiind semnalați la intrarea în comună, la gară, la terenul de fotbal, la podul de peste Olt.

Pe grupul de Facebook al satului lumea face postări în care apar fotografii cu urme proaspete de urs. Oamenii reacționează diferit. Unii zic ca nu-i nimic nou sub soare, alții că ar fi urme de iepure, iar alții că „la câți sunt ar avea nevoie de viză de flotant”.

„Astăzi a fost ursu, ziua în amiaza mare pe la vaci, pe la țarini, si după masă pe la 5 l-a văzut mama din bucătărie pe la țarini. Doamne ferește ce periculos, s-au înmulțit cam mult și nimeni nu face nimica”, scrie altcineva.

Lumea e nemulțumită și oamenii vorbesc pe stradă despre neplăcerile conviețuirii cu urșii.

Urșii trec, pagubele rămân

„La mine s-au suit în prunii din livadă și mi i-au rupt pe toți. Prăpăd au făcut.”, povestește doamna Nuți. „Am ajuns să punem animalele înaintea omului. E mai important ursul ca omul”, comentează ea plină de obidă.

La celălalt colț de stradă se aude aceeași poveste. Concluzia ar fi că o ursoaică cu pui își face veacul în partea de sud-est a localității, acolo unde oamenii au livezi de pomi fructiferi. Oamenii au găsit pomii rupți și urme de urs care a dormit în iarbă. În partea de nord, spre Olt, se plimbă o ursoaică cu doi pui, punând pescarii pe fugă și lăsând urme în noroi la 50 de metri de terenul de fotbal, unde băieții de doisprezece ani joacă liniștiți un meci.

Păstorul și ursul

Doamna Mărioara se teme că din pricina urșilor nu va mai putea trimite vacile în ciurdă, la pășunat.

„Anul ăsta am mai găsit păstor să ducă turma pe deal. Dar de la anul, cine știe. După cum merg lucrurile, nimeni n-o să mai vrea să fie.”

I-a botezat păstorului unul dintre copii și soția acestuia, Mihaela, i se mai plânge cât e de greu sus pe deal. Toată familia lucrează ca să-l ajute pe tată și li s-a întâmplat să fie aproape de urs de multe ori.

„O zis că o luat copiii ăia mici, de șase-șapte ani, în brațe, ca să nu vorbească și să stea nemișcați până o trecut ursul”.

Ferma de capre de la Turnu Roșu pierde anual 130 de capete

Proprietarul fermei de capre aflată pe dealuri, departe de comună, suferă constant pierderi semnificative de animale.

„În fiecare an, dac-ar fi să socotim ce iau urșii și lupii, se duc cam 120-130 de capre. În afară de alea care se prăpădesc, ferească Dumnezeu, de boală. Mi se pare că s-o înmulțit exagerat numărul de animale luate. Înainte caprele mergeau în pădure singure. Era un urs [pe care] poate dacă-l vedeai la o săptămână, două. Acuma, dacă vrea să-l vadă cineva, poate să-l vadă în fiecare sară. Sau dacă nu, în fiecare zi, dacă merge cu caprele”.

„Din 2016 până acum am pierdut peste o mie de capre. N-am în ciurdă câte mi-o luat ursu.”

De cerut despăgubiri de la Stat nici nu se gândește, deși a fost îndemnat de pădurar. Dosarul cu dovezile nu e ușor de întocmit când vorbești de o turmă de capre aflate mereu în mișcare, care parcurg și câte 40 de kilometri pe zi prin pădure.

Treizeci și șase de urși pe raza comunei Turnu Roșu

Laurențiu, unul dintre pădurarii care locuiesc în sat, confirmă că incidentele s-au înmulțit în ultima vreme.

„Lumea vine și se plânge că le-o intrat ursul în lanurile de porumb și dacă le zici să facă plângere la Primărie îmi zic: apăi, pentru trei știuleți de porumb?”

De la primarul Stelian Istrate aflăm că numărul de urși a fost estimat de curând de către asociația care se ocupă de fondul local de vânătoare la treizeci și șase.

„Am avut urșii la mine la poartă acum o lună,” ne spune primarul Stelian Istrate, confirmand istoria pe care poți să o afli dacă întrebi prin sat. „Mie mi-au mâncat două vaci anul trecut. Anul ăsta au mâncat o bivolă în Sebeș și o vacă aici, în Turnu, când era la păscut.”

Prefectura te trimite să citești legea

Primăria are contract cu una dintre asociațiile de vânătoare care operează la nivelul județului Sibiu, pentru care plătește o mie de lei pe lună, conform legii, și care are în sat un paznic de vânătoare. Însă primarul este nemulțumit de eficacitatea intervențiilor asociației pentru că urșii sunt doar puși pe fugă, după care se întorc a doua zi înapoi. 

„Eu vă spun că n-am reușit nimic, din păcate. Și n-am cu ce mă mândri din punctul ăsta de vedere, pentru că nu se face nimic. Te duci la Prefectură să ceri ajutor și ți se spune să citești legea.”

Navetiști cu frica-n sân

Primarul își exprimă îngrijorarea când vine vorba de navetiștii care se întorc noaptea de la muncă, și care nu au seara tren direct până în gara Turnu Roșu. Oamenilor nu le rămâne de făcut decât să vină pe jos din Podu Olt, aflat la 3 kilometri depărtare de sat. Problema nu e nicidecum distanța, ci prezența ursului în zonă.

„La podul de peste Olt este urs. Vino pe jos de la Podu Olt seara, la 11… Nici nu vreau să mă gândesc. Că și eu mă duc să muncesc, mă duc la cosit, ce să faci. Cu Dumnezeu înainte, mai mult ce să zic!”

Aproape jumătate de milion despăgubiri la Sibiu pentru pagubele după urși și lupi

Prin ordinul ministrului Barna, la începutul acestui an a fost prevăzută o sumă de 8.000.000 de lei pentru pagubele provocate de animalele sălbatice proprietarilor de animale sau de culturi agricole, respectiv, de gospodării, sumă aflată în administrarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Potrivit ANPM Sibiu, la nivelul județului au fost deja plătiți până acum 344.479 de lei, la care se adaugă suma de 100.000 de lei care a fost aprobată de autorități și care urmează să fie achitată despăgubiților. Este vorba de pagube în animale și culturi, făcute atât de urs cât și de lup.

Cum se obțin despăgubirile

Prin HG nr. 3/ 2023 s-a stabilit o nouă modalitate de acordare a despăgubirilor, pentru pagubele provocate de animalele sălbatice, proprietarilor de animale sau de culturi agricole, respectiv, de gospodării. Cei afectați trebuie să depună cererile de despăgubire la primăria din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia a avut loc incidentul, iar deciziile de despăgubire și plata sumelor stabilite de comisia de constatare revin ANPM.

„Peste tot sunt probleme. E plin de urși peste tot.”

Reprezentantul asociației de vânătoare care operează în zonă lămurește că procedurile sunt foarte clar reglementate prin lege.

„Întotdeauna când au fost probleme am venit, am făcut goană de împingere de vânat, am făcut acțiuni de pândă… Ce ne-a permis legea. N-ai voie să împuști urs, ce ne-a permis legea, asta am făcut. Chiar dacă peste tot sunt probleme. E plin de urși peste tot. În caz că sunt pericole acționăm conform ordonanței 81/2022 și conform regulamentului de recoltare care a fost emis prin ordinul ministrului în urmă cu două săptămâni.”

Zece urși în bătaia puștii în județul Sibiu

Acest regulament prevedea inițial vânarea unui număr de 400 de urși la nivel național, însă a fost modificat de către noul Ministru de Mediu, Feket, iar numărul a fost redus la 100 de animale.

”În județul Sibiu sunt zece urși care se pot recolta. Și noi avem termen o lună de zile să recoltăm urșii respectivi. De exemplu, pe Fondul Căprăreț am doar un urs pe care-l pot recolta. Și aștept să facă pagubă ca să pot să mă prezint și să recoltăm ursul respectiv.”

Din 2016 și până acum numărul de urși s-a dublat în România

Întrebarea pe care oamenii și-o pun este cum am ajuns la un număr atât de mare de urși în apropierea comunității când toți adulții își amintesc de o copilărie lipsită de grija stăruitoare a întâlnirii cu ursul. Da, unii din ei au văzut balegă de urs pe cărările dintre hățișurile de zmeură și mure, unii chiar au văzut ursul la Ogrăzi, în livada comunei, azi împădurită. Însă niciodată ca acum.

Am stat de vorbă cu reprezentanții a două fonduri de vânătoare, care susțin că numărul de urși a crescut semnificativ din 2016 și până acum. Dacă fostul ministru al mediului Tankzos Barna declara anul acesta în aprilie că în țară sunt între 7536 și 8093 de exemplare de urși bruni, reprezentanții asociațiilor de vânătoare susțin că vorbim de o populație trecută semnificativ de acest prag.

„După evaluările noastre, ale asociațiilor de vânătoare, în România sunt peste 12.000 de urși. Este un studiu de management la care lucrăm acum, în care sunt implicate toate asociațiile din țară, cu garduri electrice, cu recoltări de probe biologice pentru a face o evaluare mai sigură a numărului acestora.”

Ursul este un animal teritorial, explică specialiștii, care domină un anumit spațiu din pădure. Numărul crescut al populației de urși îi împinge pe aceștia spre teritorii tot mai apropiate de așezările umane, forțându-i să împartă habitatul cu oamenii.

În lipsa unei viziuni comune a autorităților și cât timp problema urșilor de pasează de la unii la alții, oamenilor nu le rămâne decât să învețe arta fragilă a conviețuirii cu cu urșii.