Tragediile din România ne-au umbrit mica vacanță din această vară, promisă demult familiei. În special drama Alexandrei, mama de 25 de ani, care a murit la Maternitatea din Botoșani, ignorată de personalul medical timp de 7 ore, cu un făt decedat în corp.
În călătoria cu soția mea și cele două fete ale noastre, am vorbit mult despre violența împotriva femeilor în general, și în sistemul de sănătate, în special.
Despre acest ultim fenomen, endemic, se vorbește prea puțin în spațiul public, este un subiect exclusiv al femeilor și tratat doar în publicații dedicate mamelor, și deloc în Parlament. Ca și cum nașterea ar fi ceva rușinos și nu un moment de renaștere și speranță și pentru femei și pentru bărbați.
Dacă fiecare naștere poartă promisiunea unui nou început, este inadmisibil ca maternitățile din România să fie locul unde speranțele sunt ucise.
Mortalitatea maternă s-a dublat în ultimii ani, ajungând, de la 8,4 la suta de mii de nașteri în 2019, la 17,9 în 2020. Deși rata mortalității infantile a scăzut, România se află pe locul 2 în UE la numărul de decese în rândul copiilor, iar mortalitatea neonatală a fost de 3,48 la 1.000 de nașteri.
Tragedia Alexandrei, la Botoșani, un simptom al unei boli mult mai grave, a scos la lumină și pe scenă națională, violența obstetrică din România, așa cum este numită, prezentă în special în maternitățile de stat. Rele tratamente care se aplică, intenționat sau nu, femeilor în travaliu, în timpul nașterii, postnatal sau în orice situație în care apelează la serviciile de sănătate reproductive.
Alexandra a devenit un simbol și a scos mii de oameni în stradă tocmai pentru că multe femei s-au regăsit în povestea ei și mulți bărbați au recunoscut abuzurile pe care le-au îndurat partenerele lor în maternități. Astfel de situații se petrec peste tot în țară, nu doar la Botoșani, ci și în Sibiul nostru modern cum ne avertizează poveștile femeilor care au născut la maternitatea de stat. În privat, situația este diferită dar nu toate femeile își pot permite costurile.
Captură imagine Facebook/Vlad Miron, mesaj trimis de Alexandra mamei sale, cu puțin timp înainte de a muri.
Soția mea mi-a relatat istorii ale unor proaspete mămici din Sibiu, care au născut la maternitatea din cadrul Spitalului Județean. Voi face o categorisire a acestor experiențe, pentru a nu intra în detalii delicate.
Abuzurile pot fi intenționate, cum a fost cel împotriva Alexandrei, abandonată în salon în așteptarea medicului curant peste care medicul de gardă nu trece, la ale cărei suferințe s-a răspuns cu abuzuri verbale.
Sau neglijențe neintenționate, din cauza constrângerilor de personal sau supraaglomerării spațiilor destinate nașterii, respectiv lipsa paturilor care compromite confidențialitatea și intimitatea de bază, cum este cazul celor mai multe maternități de stat din România care funcționează în clădiri vechi, ce nu mai corespund standardelor.
Relatările femeilor se referă la abuzuri de natură fizică și verbală, nerespectarea consimțământului și a vieții private, aplicarea unor proceduri dureroase, neglijare în timpul travaliului, refuzul tratamentului pentru durere sau al operației cezariene sau, dimpotrivă, realizarea cezarienei, deși femeia a vrut să nască natural și nu exista niciun risc medical, absența unei persoane (soț, părinte, prietenă) care să ofere companie sau a sprijinului psihologic profesionist.
Pe scurt, femeilor li se refuză dreptul fundamental la îngrijire respectuoasă, demnă și umană în timpul nașterii sau furnizării serviciilor de sănătate reproductive.
Pentru a preveni astfel de tragedii în viitor și pentru a asigura că fiecare femeie este tratată cu respectul și îngrijirea pe care le merită, reforma sănătății trebuie să înceapă cu maternitățile.
E important să nu vedem această tragedie doar ca un incident izolat, ci ca o problemă sistemică în sistemul nostru de sănătate.
Organizații de prestigiu precum Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au observat și ele creșterea problemelor legate de violența obstetrică, nu doar în România, dar și global. Rapoartele lor subliniază necesitatea unei schimbări urgențe în modul în care mamele și nou-născuții sunt tratați în timpul și după naștere.
Bine, bine, mă veți întreba, dar aceste probleme sistemice nu se rezolvă mai sus, în Parlament și în Guvern?
Da, dar nu neapărat. Acțiunile pot fi complementare și administrații publice ale unor orașe importante din lume încep să aplice politici publice pentru ca femeile să se simtă ìn siguranță, oriunde s-ar afla, pe stradă sau în sala de nașteri.
În primul rând, Sibiul are nevoie de o maternitate publică nouă, construită după principii arhitecturale moderne, adică în jurul femeii și al copilului și tuturor nevoilor acestora, medicale, psihologice, de confort.
Această maternitate, pentru care putem atrage fonduri, să fie în subordinea administrației locale care poate impune administrarea, sub anonimat, un chestionar de feedback, unde femeile pot împărtăși experiențele lor, bune sau rele. Aceasta va oferi, în permanență o imagine reală a situației și asupra lucrurilor care necesită îmbunătățiri.
În plus, noi sibienii, prin Sibiu2024 și alte entități, civice sau profesionale, putem exercita presiune asupra parlamentarilor și Guvernului să-și facă partea lor de muncă. În alte state se discută despre incriminarea penală a violenței obstetrice intenționate, dar până acolo sunt multe de făcut, pe partea civilă.
Guvernul trebuie să recunoască că se confruntă cu o problemă sistemică, nu cu un accident, și să aloce resurse pentru reformă.
Se pot crea comisii de supraveghere și evaluare a maternităților pentru a asigura respectarea standardelor.
Pot fi sprijinite și promovate maternitățile care urmează principiile de îngrijire bazate pe respect, empatie și consimțământ informat.
La nivelul comunității, noi sibienii trebuie să încurajăm și să sprijinim femeile să vorbească despre experiențele lor.
Dacă fiecare naștere reprezintă un nou început, haideți să facem tot ce putem pentru a ne asigura că acest moment este tratat cu respectul și demnitatea cuvenite.
Vino alături de Sibiu2024, scrie-ne despre experiențele tale la maternitățile din Sibiu sau ideile tale de îmbunătățire a asistenței medicale reproductive la adresa: contact@sibiu2024.ro. Toate opiniile sunt bune.
Și dacă vreți să puneți umărul la facerea unei comunități, vă așteptăm pe Platforma Sibiu2024.