Ministrul Culturii, memoriu către Ministerul de Finanțe pentru modificarea ordonanței care reduce posturile neocupate în Muzee, Biblioteci și instituțiile de Cultură. Iată documentul!

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis un memoriu către Ministrul Finanțelor prin care, în numele instituțiilor de cultură din România, se solicită modificarea ordonanței care se anulează numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat. Mai exact se propune ca în loc de anularea posturilor neocupate, acestea să se reducă cu minim 30 la sută. Ora de Sibiu, a primit pe surse scrisoarea și vă prezentăm în premieră documentul trimis de Raluca Turcan.

Iată mai jos documentul trimis de Raluca Turcan către Ioan Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor:

Stimate domnule Ministru,

Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecințelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecințele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituția României.

• Dreptul de acces la cultură are un caracter complex și cuprinde, pe de o parte, libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale, libertate care nu poate fi îngrădită (art. 33 alin. (2) din Constituția României, iar pe de altă parte, obligațiile statului pentru realizarea acestei libertăți (art. 33 alin. (3).

Cultura este un domeniu care nu se comportă ca celelalte domenii economice, ci își creează propria cerere prin crearea de orizonturi de așteptare estetică. Cultura, ca domeniu de activitate, nu răspunde unor nevoi sau unor cereri preformulate, prezența sau lipsa ei nu are efecte decât în timp îndelungat asupra unor generații care nu mai pot trage pe nimeni la răspundere pentru deciziile greșite sau neluate la timp.

Totodată, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă menţionează cultura, în contextul obiectivelor dezvoltării durabile, atât ca o dimensiune transversală – în relaţie cu educaţia, securitatea alimentară, mediul, creşterea economică, modelele durabile de consum şi de producţie, societăţile paşnice şi favorabile incluziunii, cât şi ca o dimensiune directă, în contextul dezvoltării oraşelor şi comunităţilor durabile.

Date legate de importanța sectorului cultural la nivel național[1]:

• Sectorul cultural reprezintă 3,1% din produsul intern brut (PIB) naţional;
• În 2020, bunurile și serviciile creative au reprezentat 3,21% din totalul mărfurilor și serviciilor exporturi;
• La nivel mondial, SCC – Sectoarele culturale creative (atât din mediul public, cât și cele din mediul privat) oferă 6,2% din totalul locurilor de muncă;
• SCC au generat până în prezent aproape 50 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume;
• SCC angajează în mod constant, mai mulți tineri (15-29 de ani) decât alte sectoare[2].

Precizăm faptul că prin prezentul material nu sunt solicitate excepții pentru sectorul cultural, fiind conștienți și preocupați de situația financiară dificilă a României potrivit contului de execuție bugetară, menționată în preambulul documentului de lucru, însă ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcționarea eficientă a instituțiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituției României.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă solicităm sprijinul pentru includerea unor modificări în documentul de lucru, după cum urmează:

I.Art. VI. alin. (1):

“ Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;”

• Consecințele aplicării articolului în forma de mai sus:

1. Bibliotecile publice:

• în România există multe localități în care biblioteca publică este singurul loc în care adulții sau copii din medii defavorizate pot citi, studia, realiza temele sau pot beneficia de instruire;
• în mediul rural există aproximativ 1900 de biblioteci, în care există angajat un singur bibliotecar; dacă postul este vacant și se desființează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desființează și singura sursă de informare și lectură pe care statul Român o oferă comunității respective;
• reamintim faptul că statisticile europene plasează jos România atunci când este vorba de structuri infodocumentare și acces gratuit la informație.

1. Muzeele:

• la nivel național, în majoritatea județelor, muzeele județene și locale sunt principalul furnizor de programe cultural-educaționale pliate pe nevoile comunității. Aplicarea articolului în forma prezentată va genera dispariția identității locale reprezentată de instituțiile muzeale județene și locale;
• muzeele, prin natura patrimoniului deținut, necesită un personal de specialitate de înaltă calificare, cu experiență în domenii diverse (științe umaniste, arte, științele naturii, științe sociale), la care se adaugă, ținând cont de provocările societății contemporane, competențe specifice din sfera digitizării, marketingului, sociologiei, managementului de proiect. Complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante, mai ales în cazul instituțiilor muzeale din mediu rural sau mic urban, în condițiile migrării constante a forței de muncă superior calificată înspre urbanul mare. Handicapul generat de complexitate este dublat de nivelul foarte scăzut al salarizării în muzeele județene sau locale;
• majoritatea muzeelor își suprasolicită resursa umană existentă pentru a-și îndeplini misiunea, an de an, în funcție de nevoile comunității sau de direcțiile trasate de autoritate;
• pe lângă lipsa infrastructurii de depozitare, deficitară la nivel național, muzeele se vor confrunta cu lipsa personalului specializat în conservarea, restaurarea și valorizarea obiectelor și obiectivelor de patrimoniu, cu autosuficiența personalului existent și cu dezinteresul justificat din partea generațiilor de absolvenți din facultățile de profil;
• România nu va mai fi capabilă, pe termen scurt și mediu, să implementeze instrumentele din convențiile internaționale în care este semnatară. Amintim Convenția Unesco din 1954, Conevenția UNESCO din 1970, Convenția UNESCO din 2001, Regulamentul CE, nr.116/2009, Regulamentul EU nr.880/2019;
• diminuarea statului de funcții va genera disfuncționalități în organizarea actului cultural-educațional, în protejarea și valorizarea patrimoniului cultural-național și pe termen lung, la asumarea valorilor identitare;
• un alt aspect vizează dezvoltarea sustenabilă și efectele economice, turismul cultural, emergent în momentul de față în România, depinzând în mare parte de oferta culturală dezvoltată de muzeele locale, județene, naționale și de importanță națională. În multe zone ale țării, muzeele, chiar cele județene sau locale, sunt unicul motor al turismului cultural, generând efecte economice cuantificabile la nivelul multor ramuri ale industriei locale sau serviciilor, contribuind la consolidarea resurselor bugetare și la creșterea economică a comunităților.
• anularea posturilor va duce la blocaje în ceea ce privește dezvoltarea infrastrucutii din România, mare parte din proiectele de infrastructură fiind dependente de descărcările și supravegherile arheologice gestionate de specialiștii muzeelor din România.

1. Instituțiile publice de spectacole și/sau concerte (teatre, opere, filarmonici etc.):

• instituțiile publice de cultură funcționează cu personal de specialitate, care necesită studii specifice și experiență în domeniu, angajarea acestora depinzând de bugetul alocat de către autoritate, precum și de proiectele pe care le derulează instituția;
• majoritatea contractelor de muncă pe durată determinată/pe proiect sunt încheiate pe perioada desfășurării stagiunilor[3],
• în perioada iulie – august, instituțiile de spectacole și/sau concerte funcționează cu personal redus, fiind perioada de vacanță între stagiuni;
• aplicarea prevederilor articolului de mai sus ar anula posturile vacante existente în acest moment, inclusiv cele unice, și ar incapacita instituțiile de spectacole și/sau concerte să mai deruleze proiecte de anvergură[4] iar, în cazul instituțiilor cu o organigramă redusă, va duce chiar la imposibilitatea desfășurării activității acestora; va fi afectată în mod direct buna funcționare a orchestrelor, a trupelor de teatru, a ansamblurilor de balet etc;
• de precizat că inclusiv activitatea compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiții de siguranță pentru angajați și spectatori.

1. Așezămintele culturale (centre culturale, școli populare, centre pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, cămine și case culturale etc.)

• acest tip de instituții publice de cultură ocupă un loc aparte în sistemul public, datorită faptului că activitatea lor culturală, este una cu un puternic impact social și, fiind importante mai ales pentru configurarea unei oferte cultural-educaționale minimale în mediul rural și urban mic;
• precum în cazul bibliotecilor, căminele culturale funcționează cu un număr redus de personal, de multe ori fiind vorba de 1-2 posturi; anularea acestora ar echivala cu desființarea căminului și cu îndepărtarea ofertei culturale din spațiul rural.

De subliniat și faptul că, în cazul subdimensionării instituțiilor publice de cultură, evaluarea managerială a acestora, realizată în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, va fi lipsită de conținut, întrucât autoritățile nu vor mai putea să asigure condițiile necesare desfășurării activității acestora, contrar proiectelor de management aprobate în acest sens și asumate de către autoritățile centrale/locale prin încheiarea contractelor de management.

Completăm cu faptul că, aceste posturi vacante nu au fost bugetate, din lipsa fondurilor necesare. Mai mult decât atât dezvoltarea instituțiilor de cultură, a programelor culturale cu produsele aferente, implică într-un cadru normal suplimentarea statelor de funcții din instituțiile de cultură.

Pe termen mediu, această măsură va duce la o situație gravă pentru Universitățile din România, în special pentru specializările socio-umane, artele spectacolului, lipsa posturilor din sectorul cultural de stat, odată cu anularea lor, ducând la consecințe greu de reparat pentru viitorul patrimoniului material și imaterial, artele spectacolului și nu numai, la nivel național!

1. Instituțiile publice cu dublă finanțare din subordinea Ministerului Culturii

La nivelul instituțiilor publice din subordinea Ministerului Culturii impactului va fi semnificativ, urmând să fie anulate aproximativ 250 de posturi, care vor face, în unele cazuri, imposibilitatea derulării activității pentru care instituțiile respective au fost înființate de către statul român.

Spre exemplu:

• anularea a 9 de posturi vacante din statul de funcții al Centrului Naţional al Cinematografiei organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul cinematografiei, instituţie publică de interes naţional, cu atribuții UNICE în cadrul administrației publice din România, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care este responsabil de investiția 6 din PNRR – Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii (buget alocat: 3,75 mil. euro).
• anularea a 39 de posturi vacante[5] din statul de funcții al Institutului Național al Patrimoniului, instituție publică de importanță națională aflată în subordinea Ministerului Culturii, care gestionează, printre altele, Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, acordarea de credite din sumele provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, precum și din alte surse cu aceeași destinație etc. și care este responsabilă de Investiția 4 din PNRR – Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice (buget alocat: 14,85 mil. euro).

ar conduce la destabilizarea activităţii acestor instituţii, a organigramelor instituţionale, creeând premisele necesare imposibilității atingerii obiectivelor instituționale pentru care au fost înființate, punând totodată în pericol atingerea jaloanelor din PNRR.

• anularea a 40 de posturi vacante din statul de funcții al Bibliotecii Naționale a României, anularea a 23 de posturi vacante din statul de funcții al Muzeului Național de Artă al României, anularea a 16 de posturi vacante din statul de funcții al Muzeului Național de Istorie a României, anularea a 18 de posturi vacante din statul de funcții al Muzeului Național ”Peleș”, anularea a 12 de posturi vacante din statul de funcții al Muzeului Național ”Brukenthal”,

sunt de natură să pună în pericol patrimoniul cultural național deținut de aceste instituții publice de cultură.

1. Organizarea și funcționarea Ministerul Culturii

Ministerul Culturii are aprobate un număr maxim de 205 posturi, exclusiv funcţiile de demnitate publică, precum şi posturile aferente cabinetului ministrului, utilizate pentru funcţionarea aparatului propriu al Ministerului Culturii, din care sunt vacante 66,5.

• precizăm că un număr de 24 posturi vacante sunt alocate Compartimentului Programe de Investiţii în Cultură. Compartimentul a fost creat cu scopul de a implementa reformele şi investiţiile din PNRR şi pentru elaborarea şi implementarea de scheme de ajutor de stat minimis pentru sectorul cultural în scopul susţinerii beneficiarilor afectaţi de pandemia COVID. Prin anularea posturilor vacante, Compartimentul va fi în imposibilitatea a-și atinge obiectivele.

Numărul mare de posturi vacante, multe dintre ele fiind unice, se datorează nivelului scăzut de salarizare din cadrul Ministerului Culturii față de alte instituții publice, inclusiv față de instituțiile publice subordonate ministerului, ceea ce a determinat neocuparea acestora, deși au scoase scoase în nenumărate rânduri la concurs.

În acest moment, în considerarea numărului maxim de posturi, structura organizatorică a ministerului este dimensionată astfel încât să asigure minima funcționare a structurilor din minister care, în fapt, sunt subdimensionate din perspectiva sarcinilor alocate în raport cu numărul de salariați.

Prin anularea posturilor vacante, structura ministerului va fi destabilizată, iar în aceste condiții, funcțiile vor deveni neatractive și o bună parte din specialiști vor pleca la o salarizare în acord cu competențe deținute.

În acest context, o eventuală disponibilizare a tuturor funcţiilor vacante din statul de funcţii al Ministerului Culturii ar conduce atât la destabilizarea activităţii derulate de această autoritate publică, cu efecte negative majore în operaţionalizarea priorităţilor ce privesc domeniul culturii cuprinse în Programul de Guvernare pentru anul 2023-2024, dar şi în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor strategice:

• Protejarea, promovarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național
• restaurări și consolidări de monumente, includerea lor în circuitul turistic național și internațional; protejarea patrimoniului cultural prin înscrierea obiectivelor în Lista Monumentelor Istorice și în Lista tentativă UNESCO.
• Promovarea, protejarea și punerea în valoare a creației contemporane și a diversității cultural
• coordonarea programelor naționale de sprijinire a operatorilor culturali în domeniul artelor spectacolului, cinematografiei, audiovizualului și culturii scrise (Festivaluri teatrale, muzicale, coregrafice si cinematografice nationale si internationale); sprijinirea și promovarea în plan național și internațional a culturii scrise; sprijinirea operatorilor culturali prin programe de finanțare anuale
• Timișoara – Capitală Europeană a Culturii
• Promovarea culturii românești în străinătate și promovarea culturii străine în România.

Ţinând seama de obiectivele mai sus evidenţiate ce se înscriu printre cele mai importante, fără ca enumerarea să fie exhaustivă, reducerea numărului de posturi neocupate ar presupune blocarea oricărei posibilităţi de atragere de specialişti care să completeze numărului şi aşa insuficient, faţă de complexitatea, diversitatea şi multitudinea de activităţi specifice domeniului culturii, de personal cu care funcţionează această autoritate coordonatoare de domeniu al economiei naţionale.

Totodată, luând în considerare că la nivelul instituției noastre, postul de Secretar general este vacant, fiind ocupat prin exercitare temporară de un funcționar public  din cadrul instituției (situație fiind specifică și altor instituții publice), precum și faptul că un post de secretar general adjunct este vacant, este necesar a fi exceptate de la anulare și posturile vacante de înalți funcționari publici sau a celor ocupate în alte condiții altele decât prin detașare.

Aceeași situație o regăsim și în cazul insituțiilor publice de cultură în cadrul cărora postul de conducere de manager (director general/director) este vacant, postul fiind ocupat temporar de un manager interimar, potrivit prevederilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

De asemenea, menționăm și faptul că ANFP – Agenția Națională a funcționarilor, are în derulare implementarea Componentei C14 – Buna Guvernanță Reforma 3 – Management performant al resurselor umane in sectorul public prin PNRR (buget 8.000.000 euro pentru Jalonul 416 și 417).

În acest sens, fiecare institutie publică care are în structura sa funcționari publici a fost nevoită să transforme 10% din numărul posturilor vacante in funcții publice de grad profesional debutant.

Prin anularea posturilor vacante în urma aplicării articolului de mai sus, vor fi anulate și posturile vacante aferente funcțiilor publice de grad profesional debutant, ceea ce duce la imposibilitatea realizării jaloanelor asumate prin PNRR, concursurile pe post fiind în etapa de selecție în acest moment.

II.Art.VIII, alin.(4) din proiect

Atragem atenția că în cazul în care se vor anula posturile vacante, conform prevederilor articolului menționat, inclusiv cele unice, nu se vor putea aplica prevederile art. X alin. (4) din proiectul de ordonanță, întrucât nu va exista un post vacant unde să fie reîncadrată persoana care a pierdut funcția de conducere, și care nu îndeplinește condițiile pentru a fi numită pe o funcție de conducere inferioară.

Totodată, în considerarea prevederilor art. 518, alin.(1), alin.(2) și alin.(5) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, este necesar a se completa prevederile art. VIII, alin (4) din proiect, cu dreptul funcționarilor publici de conducere a căror funcție se desființează ca urmare a creșterii normativului de personal, de a ocupa o funcție de conducere egală cu funcția desființată, dacă sunt îndeplinite condițiile stipulate la articolul 518.

III.Art. XX, alin. (1)-(3):

• Consecințele aplicării articolului în forma de mai sus:

1. Bibliotecile publice:

• precizarea de la alineatul (1) nu ține cont de mărimea județelor României și de populația deservită de bibliotecile publice;
• în prezent, la nivelul județelor există un număr considerabil de biblioteci județene care au un număr de personal mai mic de 50, dar activitatea desfășurată de către acestea este unică la nivelul fiecărui județ;
• precizăm pe această cale că bibliotecile județene asigură îndrumarea din punct de vedere metodologic a activității tuturor bibliotecilor publice din județul respectiv;
• din prevederile de mai sus, nu rezultă care sunt criteriile în baza cărora în unele județe vor continua să funcționeze unele dintre bibliotecile județene, iar în altele nu, deși activitatea este similară;
• bibliotecile care se vor desființa/reorganiza în urma aplicării articolului în cauză, nu vor putea să mai pună în aplicare proiectul dedicat din PNRR, chiar dacă au fost declarate câștigătoare, deoarece nu vor mai fi îndeplinite condițiile din ghid;
• adăugăm faptul că potrivit datelor statistice ale INS serviciile oferite de biblioteci la nivelul țării într-un an angrenează un număr de 4.883.215 persoane, adică 25,38 % din populația țării;
• de asemenea, atragem atenția că instituțiile centenare care fac parte din sistemul național de biblioteci nu au fost închise sau constrânse să-și modifice structura de personal și funcționarea în timpul conflagrațiilor mondiale din ultimul secol.

1. Muzee

• în prezent, la nivel de județe există muzee cu un stat de funcții sub 50 de posturi. Muzeele sunt organizate și funcționează după legislația specifică, cu funcțiuni clar stabilite prin Legea Muzeelor și Colecțiilor, un personal specializat pentru fiecare colecție (muzeograf, conservator, restaurator, educator muzeal).
• în scenariile optimiste, la nivel județean/local, există muzee care pot funcționa sub o singură umbrelă. Comasarea cu instituții culturale de alt profil decât cel muzeal va avea efecte negative asupra patrimoniului cultural mobil și imobil administrat.
• aplicând principiul efienței, eficacității și al economicității, rețeta sustenabilă ar fi aplicarea comasării instituțiilor muzeale din UAT-urile județene și locale.
• barometrul cultural realizat în anul 2022 indică o revenire a turismului cultural generat de oferta culturală a muzeelor din România, îndreptându-se spre punctul maxim din 2019. În acest sens constatăm și efectele economice generate de instituțiile muzeale prin programele culturale adaptate la noile tendințe și nevoi.

1. Instituțiile publice de spectacole și/sau concerte (teatre, opere, filarmonici etc.):

• majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate, așa cum descrie Ordonanța la punctul b), similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator.
• în aceeași situație dificilă se află și teatrele care aparțin de același finanțator, dar își desfășoară activitatea în altă limbă, cum ar fi teatrele dramatice și cele în limbi ale minorităților naționale.
• pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.

1. Așezămintele culturale (centre culturale, școli populare, centre pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, cămine și case culturale etc.)

• așezămintele culturale reprezintă elemente esențiale de infrastructură publică pentru cultura din spațiul rural (de multe ori chiar singurele), în care sunt rezidenți aproximativ 46% din locuitorii României, având o importanță deosebită în contextul atingerii mai multor ținte ale obiectivelor din cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, respectiv: Obiectivul 4: Educație de calitate, Obiectivul 8: Muncă decentă şi creştere economică, Obiectivul 11: Oraşe şi comunităţi durabile și Obiectivul 16: Pace, justiţie şi instituţii eficiente
• în urma descentralizării acestora o bună parte din acestea au fost desființate sau comasate prin detunarea obiectului de activitate (ex.: conservarea și promovarea tradițiilor populare) către realizarea de evenimente discutabile ca valoare culturală;
• în mediul rural din România, responsabilitatea căminului cultural revine în aproximativ 40% din cazuri unor persoane cu funcții de specialitate culturală – referent cultural, director de cămin, manager cultural, bibliotecar;
• în condițiile în care acestea nu au în statele de funcții 50 de posturi, măsura stabilită de ordonanță va echivala cu desființarea tuturor așezămintelor culturale din România.

Reiterăm faptul aplicarea prevederilor art. XX din proiectul de act normativ va avea un impact devastator la nivelul autorităților locale, unde vor fi efectiv desființate toate așezămintele culturale (centre culturale, școli populare, case de cultură etc.) cu personalitate juridică, inclusiv teatre, muzee și biblioteci, după cum am menționat mai sus, fără nicio justificare sau criteriu calitativ, ci doar prin utilizarea unui criteriu cantitativ prin care Guvernul pedepsește sistemul cultural pentru că este, în fapt, subdimensionat din punct de vedere al resurselor umane.

Majoritatea autorităților publice locale nu au instituții publice de cultură cu peste 50 de salariați, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) și să reducă cu cel puțin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menținerea activității, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă și nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu.

1. Instituțiile publice din subordinea Ministerului Culturii

O serie de instituții publice de importanță națională din subordinea Ministerului Culturii care au sub 50 de posturi aprobate sau ocupate vor fi desființate/comasate/reorganizate/fuzionate.

Spre exemplu:

1. Muzee înființate prin voința Parlamentului
2. Muzeul Național ”Brătianu” – 13 posturi, din care ocupate 9

Muzeul a fost înființat prin voința parlamentarilor Partidului Național Liberal în urma emiterii Legii nr. 15/2020 pentru infiintarea Muzeului National „Bratianu”.

1. b) Muzeul Ororilor Comunismului în România – 9 posturi, din care ocupate 2

Muzeul Ororilor Comunismului în România a fost înființat prin Legea nr. 157/2019 fiind  tot o inițiativă parlamentară susținută de către parlamentarii Partidului Național Liberal.

1. c) Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” – 10 posturi, din care ocupate 3

Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” a fost înființat prin Legea nr. 199/2015 în urma unei initiative legislative în Parlament susținută de parlamentari de la majoritatea partidelor politice din acea perioadă.

Desființarea sau comasarea acestora cu alte instituții ar echivala cu contrazicerea de către Guvern a voinței Parlamentului care este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

2. Muzee înființate prin acte de donație către statul român

1. Muzeul Național ”George Enescu” din București – 53 posturi, din care ocupate 48,5

După moartea lui George Enescu în 1955, soţia sa a lăsat prin testament palatul şi clădirile anexe muzeului dedicat memoriei compozitorului. Din anul 1956, aici funcţionează MUZEUL NAŢIONAL „GEORGE ENESCU” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Practic, conform prevederilor art. XX, acest muzeu va fi desființat pentru că ocuparea posturilor vacante a fost interzisă de către Guvernul României, fără a fi avute în vedere eventuale criterii de performanță care să stea la baza unei astfel de măsuri.

1. Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi – 14 posturi, din care ocupate 12

Singura instituție culturală cu profil cartografic din România și unul dintre puținele muzee cu   acest specific din lume, al cărui patrimoniu s-a format în urma unei donații cu sarcină.

1. Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar” – 4,5 posturi, din care ocupate 2,5

Patrimoniul muzeului este format din colecția de peste 500 de lucrări ale pictorului și colecționarului Vasile Grigore, conform actului de donație, statul roman, prin Ministerul Culturii are obligatia de a transmite bunurile in folosinta gratuita Muzeului de Arta „Vasile Grigore- pictor si colectionar” – instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii.

O eventuală desființare sau comasare a celor 3 muzee ar duce la nerespectarea actelor de donație și la pierderea de către statul Român a unui patrimoniu cultural valoros care nu ar mai fi accesibil publicului larg.

3. Instituții care implementează PNRR/fonduri europene nerambursabile

1. Administrația Fondului Cultural Național – 25 posturi, din care ocupate 22

Instituție publică cu atribuții unice în domeniul cultural care asigură finanțarea proiectelor ce susţin creaţia contemporană românească și punerea în valoare a patrimoniului; totodată, instituție care asigură implementarea investiţiei I.5, Componenta 11, prevăzută în Programul Naţional de Redresare și Rezilienţă, și atingerea jaloanelor și ţintelor.

1. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală – 42 posturi, din care ocupate 33

Singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură; partener în cadrul proiectului – Viziune Strategică și Coerentă pentru Sectorul Cultural, cod MySMIS129541/ cod SIPOCA 709, finanțat din Fondul Social European, prin „Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020”,

desființarea sau comasarea acestora cu alte instituții sunt de natură, pe lângă bulversarea sistemului de finanțare a proiectelor culturale, precum și cel de cercetare în domeniul culturii, să pună în pericol atingerea jaloanelor din PNRR precum și pierderea fondurilor obținute din programele europene.

4. Organe de specialitate ale MC
5. Centrul Național al Cinematografiei – 41 posturi, din care ocupate 32

organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul cinematografiei cu atribuții UNICE în cadrul administrației publice din România

1. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – 46 posturi, din care ocupate 44

organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, fiind AUTORITATE UNICĂ DE REGLEMENTARE

având în vedere că cele două instituții sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu atribuții unice, care nu permit desființarea sau comasarea, considerăm că prevederile art. XX în forma actuală le sunt inaplicabile.

5. Instituții nou înființate sau finanțate integral din venituri proprii

1. Oficiul de Film și Investiții Culturale – 18 posturi, din care ocupate 13,5 (pe baza datelor de la cele 2 instituții care au fost comasate)

Prin înființarea Oficiului va fi repornit programul de finanțare pentru a sprijini și dezvolta industria cinematografică națională, instituția find responsabilă și cu administrarea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice și a altor programe similare de finanțare a producției și distribuției de opere audiovizuale și de proiecte culturale pe teritoriul României. Oficiul este responsabil cu administrarea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice și a altor programe similare de finanțare a producției și distribuției de opere audiovizuale și de proiecte culturale pe teritoriul României.

Desființarea sau comasarea acesteia cu alte instituții ar echivala cu o incoerența legislativă din partea Guvernului României, având în vedere că vorbim de o instituție înființată printr-o hotărâre de Guvern adoptată în luna iulie a.c.

1. ARTEXIM – 32 posturi, din care ocupate 15

Instituția asigură derularea Festivalului Internațional „George Enescu’’ și a Concursului Internațional „George Enescu’’ care sunt proiecte culturale strategice, de importanță națională. Precizăm totodată că ARTEXIM este o instituție publică finanțată din venituri proprii, reorganizată în anul 2022, astfel încât desființarea instituției pentru reducerea cheltuielilor bugetare nu este justificată.

6.Instituții strategice

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni – 23 posturi, din care ocupate 23

Singura instituție muzeală de stat de expresie românească pe teritoriul județelor Covasna și Harghita și, totodată, singurul muzeu de importanță națională din estul Transilvaniei (județele Brașov, Covasna, Mureș, Bistrița-Năsăud). Desființarea muzeului ar duce la pierderea identității patrimonului cultural românesc din zona în care acesta își desfășoară activitatea.

Precizăm că instituțiile de mai sus reprezintă doar o parte din instituțiile din subordinea Ministerului Culturii care își vor pierde personalitatea juridică în urma aplicării criteriului cantitativ prevăzut de art. XX.

Totodată, atragem atenția că fiecare instituție publică de cultură este unică in peisajul cultural, bunurile/serviciile culturale sunt eterogene, variabile și caracterizate de unicitate, iar cele imateriale sunt foarte adesea experiențe irepetabile, dependente de locul de consum sau de un anume interval de timp legat de timpul liber al consumatorului. Modul de producție nu este niciodată mecanic, implicând deseori creatorul până la etapa finală de produs pus în circulație.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că se impune o analiză detaliată a rolului fiecărei instituții publice, a necesarului de personal, precum și a compatibilității atribuțiilor acestora în vederea unei eventuale comasării a acestora și nu desființarea, comasarea și reducerea de personal în bloc fără aplicarea unor criterii bine stabilite.

În acest sens, propunem ca măsura în cauză să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2025, după elaborarea unei analize punctuale de către Ministerului Culturii, aprobată prin memorandum în Guvern.

IV.Art. XV (1)

” Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”

Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității instituțiilor publice de cultură din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă intrarea în incapacitate de plată.

Practic, prin impunerea acestui procent autoritățile publice locale vor fi nevoite să concedieze masiv personalul instituțiilor publice de cultură din subordine, urmând totodată să înceteze efectiv activitatea unora dintre acesta din lipsă de fonduri.

Considerăm că este cel puțin discutabil în ce măsură soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare.

V.Art. XXII alin. (1) și alin. (2) lit. b)

”(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;

(2) Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele:

1. b) Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii;”

Atragem atenția că transferarea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritățile locale reprezintă un potențial conflict de interese, având în vedere că multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritățile locale, punând, astfel, în pericol patrimoniul cultural imobil.

Procesul de avizare va fi viciat, urmând ca dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale să intre în conflict cu măsurile de protecție ale patrimonului cultural care nu vor mai fi supravegheate de către un terț independent.

În acest sens, pentru a reduce cheltuielile publice, precum și pentru a eficientiza activitatea serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru a întării capacitatea de monitorizare, inspecţie, control în teritoriu din partea guvernului, considerăm că se impune reorganizarea serviciilor deconcentrate ale ministerului prin înființarea de direcții regionale corespondente regiunilor de dezvoltare – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est):

• Direcţiile regionale pentru cultură:

Direcţiile regionale pentru cultură vor fi organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare, vor avea personalitate juridică şi vor reprezenta Ministerul Culturii în teritoriu.

Ţinând cont de necesitatea ca acest serviciu al autorităţii publice centrale să fie atât eficient cât şi credibil în faţa cetăţenilor, vor îndeplinite următoarele condiţii:

• la nivelul fiecărui judeţ, pentru a asigura contactul direct cu cetățeanul, beneficiarul direct al serviciului public, direcţiile regionale vor avea puncte de lucru fără personalitate juridică constituite din specialiști în domeniu, în funcție de numărul de monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu mobil gestionat etc.
• aparatul tehnic (juridic, resurse umane, financiar etc.) va fi organizat la nivelul direcţiilor regionale pentru toate structurile județene din regiune.
• direcţiile regionale vor fi conduse de către un director (vor fi 8 funcţii de director în loc de 42 în prezent) şi vor fi formate din personalul necesar acestora în funcţie de necesităţile regiunii respective;

Avantajele propunerii:

1. eficientizarea actului administrativ prin reducerea birocraţiei (raţionalizarea circuitelor documentelor; simplificarea procedurilor de emitere a avizelor etc.);
2. reducerea costurilor administrative;
3. legătura directă cu cetăţenii, beneficiarii direcţi ai actului administrativ;
4. întărirea capacităţii administrative;
5. implementarea unui sistem de check and balances în ceea ce privește procesul decizional ca parte a prevenirii fenomenului de corupţie;
6. posibilitatea de a atrage/gestiona fonduri nerambursabile;
7. dezvoltarea unor strategii inteligente de dezvoltare a serviciilor publice prin încheierea de parteneriate între universităţi, institute de cercetare, administraţie publică locală etc. cu scopul de a creşte calitatea serviciilor oferite.

1. Referitor la dispozițiile art. XI și art. XII din respectivul proiect de ordonanţă de urgenţă

Plafonarea acordării respectivelor drepturi băneşti, doar celor cu venituri salariale  brute de până la 10.000 lei, vor produce în concret, dezechilibre şi inechităţi majore între nivelurile salariale ale angajaţilor, situaţii în care salarizarea unor funcţii inferioare va depăşi nivelul unora superioare lor, chiar unor funcţii de conducere.

Ex: În acest context, precizăm că un nivel al veniturilor salariale lunare brute de 10.001 lei se concretizează într-un nivel net maxim al veniturilor salariale lunare de 5.851 lei. 

Un nivel al veniturilor salariale lunare brute de 9.999 lei se concretizează într-un nivel net maxim al veniturilor salariale lunare de 5.849 lei, la care se va adăuga indemnizația de hrană în sumă de 347 lei (nivelul actual aflat în plată) rezultând un net de 6.052 lei, persoana benefiicind totodată și de drepturile salariale de natura voucherelor de vacanță în sumă brută de 1.450 lei.

Văzând exemplul de mai sus, considerăm oportun a fi reanalizate dispoziţiile art. XI şi XII din respectivul proiect de act normativ, care dispune în legătură cu condiţiile în care se vor acorda voucherele de vacanţă, respectiv indemnizația de hrană, începând cu anul 2024.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, propunem următoarele modificări ale inițiativei legislative în cauză:

1. Modificarea art. VI, alin. (3), lit f) , care va avea următorul conținut:

“Prin excepție de la prevederile alin.(1) numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii se reduce cu minim 30% pentru următoarele categorii de entități:

….

1. f) instituții publice de cultură sau din domeniul culturii;”.

1. Completarea prevederilor art. VI. alin. (6), cu șase noi litere, după cum urmează:

“ Nu intră sub incidența prevederilor alin. (1) următoarele categorii de posturi:

…

1. posturile unice;
2. posturile cu atribuții în implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și a PNRR;
3. posturile de funcționar public debutant aflate în procedură de selecție;
4. posturile de înalți funcționari publici vacante;
5. posturile de manager (director general/director) din cadrul instituțiilor publice de cultură;
6. posturile necesare pentru ocuparea unei funcții de execuție de către personalul de conducere care este eliberat din funcție ca urmare a desființării postului în condițiile prezentei ordonanțe sau ca urmare a reorganizării.”

• VIII alin (4) se modifică și vor avea următorul conținut:

“(4) Dacă în urma reorganizării entității publice ca urmare a creșterii normativului de personal o funcție publică de conducere superioară îndeplinește condițiile pentru a ocupa o funcție publică de conducere egală cu cea dețiuntă sau inferioară decât cea deținută inițial, cu acordul funcționarului public în cauză, acesta poate ocupa funcția publică de nivel ierarhic egal sau inferior;”.

1. Eliminarea XV (1) “Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”

1. Modificarea art. XX alin. (7) din proiectul de ordonanță, după cum urmează:

….

(7) Prin excepție de la prevederile alin.(1) pentru instituțiile publice din domeniul educației, culturii, sănătății, asistenței și protecției sociale precum și din alte domenii aprobate prin memorandum în Guvernul României termenul de intrare în vigoare este data de 1 ianuarie 2025, conform analizei instituționale elaborate de către fiecare ordonator principal de credite și aprobată prin memorandum în Guvernul României;

1. Eliminarea lit. b) de la alin. (2) al Art. XXII.

În speranţa continuării bunei colaborări dintre instituțiile noastre, vă adresăm rugămintea de a ne acorda sprijinul dumneavoastră cu privire la aspectele semnalate mai sus. 

Cu aleasă considerație, Raluca TURCAN – MINISTRUL CULTURII