Jumătate dintre români nu-și permit o vacanță mai lungă de un 4 zile, arată un studiu național, desfășurat de organizația turistică „Destinația anului”. Raportat la orașul nostru, asta înseamnă că peste 60.000 de sibieni își petrec vara în oraș. Întrebările pe care ni le punem în echipa Sibiu2024, în aceste zile caniculare, sunt legate de cum, în ce condiții, pot sibienii să petreacă vara în oraș. Și nu numai. Ce fac copiii noștri toată vara în oraș, ce fac cei în vârstă, ce fac ce muncesc și nu pleacă nicăieri toată vara.
De când au terminat fetele mele școala, principala preocupare în casa noastră este ce fac ele cât noi mergem la serviciu. Zile lungi de vară cu copii închiși în casă, stând, de regulă, ore în fața ecranelor. Ambele lucruri sunt greșite în propoziția enunțată. Și „stând ore”, și „în fața ecranelor”.
Avem norocul că ele pot vizita bunicii din alt oraș și că vom pleca toată familia într-o vacanță. Dar situația familiei noastre e valabilă doar pentru jumătatea mai norocoasă a sibienilor.
Canicula ia în stăpânire orașele, făcând activitatea și viața în sine foarte grele. Ne uităm la orașul nostru și ne întrebăm cât este el de pregătit să ofere locuitorilor săi condiții omenești de viață în timpul verii. Întrebarea este valabilă și pentru turiști. Județul Sibiu se situează pe locul trei din țară la numărul de turiști. Ce oferă Sibiul nostru turiștilor în zile fierbinți de vară?
Pregătirea adecvată a orașului pentru caniculă este esențială pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Perioade de căldură intensă și prelungită pot avea efecte adverse asupra sănătății, mai ales a celor vulnerabili, cum ar fi vârstnicii, copiii mici și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente.
Iată câteva aspecte importante pe care ar trebui să luăm în considerare pentru pregătirea orașului nostru în fața caniculei:
Avertismente și campanii de informare: ar trebui să dezvoltăm campanii de informare și conștientizare despre riscurile asociate caniculei și măsurile preventive. Aceste campanii ar trebui să fie adresate tuturor cetățenilor și să fie difuzate în mass-media, pe rețelele de socializare și prin mijloace tradiționale de comunicare.
Zone de refugiu și răcoare egal răspândite în cartierele Sibiului. Spații publice cu umbră și răcoare, cum ar fi parcuri cu copaci, grădini publice și terase umbrite trebuie făcute accesibile tuturor locuitorilor Sibiului. Avem cartiere întregi cu mare densitate de populație care nu au acces la verde, la spații naturale umbroase în care îți poți trage sufletul în zilele caniculare. Avem un mare parc, Sub Arini, dar e nevoie de soluții locale peste tot, spații publice cu copaci care chiar dau umbră, nu doar suprafețe de gazon împrejmuite cu gard viu care ne ține pe asfaltul sau caldarâmul încins, departe de microreglarea temperaturii de către plante. Spațiile verzi din jurul blocului trebuie să devină grădini comunitare, nu pustiuri verzi, împrejmuite, ca nu cumva să „călcați iarba”.
Stații de hidratare: Amplasarea stațiilor de apă potabilă în locuri cheie, cum ar fi piețe, stații de transport public, parcuri și zone aglomerate ajută cetățenii să se hidrateze corespunzător și să evite deshidratarea. Sunt prea puține cișmele, practic o mână în tot orașul. Și asta în condițiile în care avem o apă potabilă excelentă de la rețea poate deveni realmente o soluție nu doar pentru perioadele caniculare. Accesul la hidratare trebuie să fie un drept, nu un privilegiu. Ușor accesibil.
Măsuri de adaptare urbană: ar trebui să luăm în considerare măsuri pentru a face față caniculei, cum ar fi micro grădini mobile, pavaje mai răcoroase și design urban care facilitează circulația aerului și prezența umbrei.
În primul rând, dezvoltările urbanistice trebuie privite în această cheie a calității spațiului public – și asta nu se traduce în metri pătrați de gazon în bătaia soarelui. Suprafețe deschise la culoare, cu texturi care să nu favorizeze reflexii orbitoare, cu grad ridicat de permeabilitate spre sol pentru a facilita retenția apei local sunt soluții pentru pavaje/mobilier. Umbrirea prin lățimi mici de profil stradal în raport cu clădirile (lecția orașelor mediteraneene și arabe, care umbresc spațiul public) și plantarea de vegetație înaltă, susținută de arbuști și ierburi variate sunt soluții practicate în toată Europa. Și care pot fi adaptate tuturor spațiilor publice existente, prin proiecte integrate pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Și în Vasile Aaron și Hipodrom sau Magnolia și Arhitecților.
Pentru o temperatură măsurată de ANM la umbră de aproape 34 grade Celsius, pista de biciclete din cartierul Ștrand radia cu 12,5 grade în plus și mașinile parcate cu peste 25 grade în plus. În acest timp, zona înierbată de lângă pistă era mai puțin încinsă decât valorile anunțate (la umbră) de autorități, cu 2-3 grade.
Foto: Alexandru Găvozdea
La aceeași temperatură măsurată de ANM la umbră de aproape 34 grade Celsius, strada Nicolae Iorga radia cu 12,5 grade în plus și mașinile parcate cu peste 15 grade în plus. În acest timp, strada Oștirii, puternic plantată, la 20m distanță, era cu nici măcar 2 grade mai încinsă decât valorile anunțate (la umbră) de autorități (33,7 grade).
Foto: Alexandru Găvozdea
În zona centrală, pe strada Constantin Noica, segmentul fără copaci dinspre blocul-plombă, temperaturile sunt mai crescute cu 6-9 grade, spre intersecția de la Spitalul CFR sunt deja sub temperaturile oficiale, iar pe trotuar, sub copaci, sunt chiar cu aproape 10 grade mai puțin decât măsurătorile autorităților.
Ce fac copiii vara în oraș este un subiect care apare neîncetat în discuțiile noastre de pe Platforma Sibiu2024. Sunt orașe în România în care administrația locală a ajuns la o înțelegere cu școlile prin care acestea deschid accesul la terenurile de sport și în timpul vacanței de vară. Copiii se pot duce și juca în aer liber, pe terenul școlii din cartier, fără să fie necesară vreo plată din partea părinților. Un protocol încheiat de administrație cu școli sibiene ar aduce o șansă multor copii de a petrece timp în aer liber, mai sigur, și pentru părinți mai puțin stres și îngrijorare.
Alături de Andy Fazekaș, pediatrul Eduard Egri și alpinistul Teodor Tulpan – cei care au gândit pe Sibiu2024 Capitolul „Sibieni sănătoși fizic, psihic și emoțional” credem că sportul de masă și mișcarea dusă în cartiere oferă rezolvări sănătoase pentru cum își petrec copiii timpul în vacanța de vară. Ne putem imagina o acțiune de colaborare a primăriei în parteneriat cu ONG-uri și firme sibiene prin care să organizăm timp de lună de vară, o olimpiadă a copiilor sibieni? O olimpiadă în care componentele antrenament, diversitatea spoturilor și accesibilitatea lor să fie principiile organizatorice. O olimpiadă a șotronului, săriturilor în nisip, a alergării, a badmintonului și jocurilor cu mingea la care să participe mii de copii sibieni, altfel închiși în apartamente, în zile de vară.
Voi cum vedeți orașul nostru pe timpul verii? Vă rugăm să ne împărtășiți gândurile voastre scriindu-ne un mail la: contact@sibiu2024.ro.
Rugăm ONG-urile și firmele sibiene care văd un sens important în propunerea noastră de a organiza o Olimpiadă de vară a copiilor, să ia legătura cu noi.