Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/ALE) transmite că astăzi, în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță alimentară (ENVI) amendamentul care respinge propunerea de lege cu privire la restaurarea naturii (Nature Restoration Law) a Comisiei Europene a fost respins cu 44 voturi pentru și 44 împotrivă. Votul amendamentelor depuse de deputații europeni a continuat 3 ore, însă din cauza depășirii timpului alocat, votul a fost suspendat pană pe 27 iunie.
Inițiativa se confruntă cu opoziția grupurilor politice conservatoare: PPE, ECR, ID și a câtorva membri ai grupului liberal Renew Europe. Europarlamentarii români din grupul PPE, Marian-Jean Marinescu (PNL) și Traian Băsescu (PMP) au fost printre cei care au votat pentru respingerea legislației Uniunii Europene care vizează inversarea procesului de pierdere a biodiversității, numită Regulamentul privind Restaurarea Naturii.
Europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, membru al grupului Verzilor din Parlamentul European, grup care a susținut în integralitate legislația, spune: “Din păcate, textul a fost slăbit prin amendamentele deputaților din grupurile conservatoare. Votând împotriva acestui regulament, PNL și PMP votează practic împotriva spațiilor verzi din orașe, împotriva ecosistemelor sănătoase care oferă apă potabilă, sol fertil, aer curat și polenizatori activi. Așteptăm votul final de pe 27 iunie și sper ca la votul din plenară să reușim să îndreptăm această decizie. Pierderea biodiversității și schimbările climatice sunt printre cele mai mari amenințări pentru viitorul nostru și este important să luăm măsuri pentru a gestiona aceste crize. Acest regulament este o opțiune legislativă responsabilă atunci când vedem că în Europa 81% din habitatele protejate la nivelul UE se află într-o stare precară. Este dezamăgitor să vezi că amendamentele pentru finanțare sau creșterea spațiilor verzi din orașe nu au fost susținute”.
Regulamentul privind Restaurarea Naturii are ca obiectiv refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre și maritime degradate ale UE până în 2030 și a tuturor zonelor considerate a avea nevoie de restaurare până în 2050. Un amendament adoptat azi schimbă obiectivul pentru restaurarea a cel puțin 10% din zonele degradate până în 2035.
Alte obiective importante menționate în propunerea legislativă a Comisiei Europene vizează inversarea declinului albinelor, al fluturilor, al bondarilor și al altor populații de polenizatori până în 2030 și nicio pierdere netă de spații verzi urbane până în 2030, precum și o creștere cu 3% a suprafeței totale acoperite de spații verzi urbane până în 2040, urmată de o creștere de 5% până în 2050.
În Consiliu, țările UE urmează să decidă, de asemenea, poziția lor comună cu privire la acest dosar, iar președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene își propune să ajungă la o poziție comună la următoarea reuniune a Miniștrilor Mediului de la Bruxelles, din 20 iunie. România a anunțat, prin Ministerul Mediului, că susține legislația.
“Trebuie să vedem refacerea naturii ca pe o investiție, nu ca pe o povară. Iar costul inacțiunii trebuie luat în calcul având în vedere costul economic extrem de ridicat al degradării naturii: degradarea solului în UE comportă, de exemplu, costuri de peste 50 de miliarde EUR pe an. În schimb, fiecare euro cheltuit pentru refacerea naturii oferă un randament al investițiilor cuprins între 8 EUR și 38 EUR, în funcție de ecosistem, care rezultă din beneficiile aduse de numeroasele servicii oferite de ecosistemele sănătoase“, a mai adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
