Contrele începute săptămâna trecută în timpul ședinței extraordinare a Consiliului Județean au continuat și în ședința ordinară de joi. Consilierii au discutat din nou despre banii pentru Aeroportul Internațional. De această dată, a fost prezentă și Daniela Cîmpean, președinta CJ, care a precizat că ajutorul acordat este extrem de important pentru a nu pierde finanțarea europeană pentru dezvoltarea traficului aerian. Mai mulți consilieri au fost de părere că aeroportul „mănâncă” mulți bani și nu există siguranța că veniturile viitoare vor putea acoperi creditele împrumutate acum.
Lucrările de modernizare și dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internațional din Sibiu s-au scumpit, săptămâna trecută, cu aproape 20 la sută. Consilierii județeni au adoptat, în cadrul ședinței extraordinare din 17 mai, două proiecte de hotărâre pentru aprobarea cheltuielilor. PSD a votat însă împotrivă, iar FDGR s-a abținut de la vot, motivând că informațiile prezentate nu au fost suficiente, mai ales în contextul în care, în urmă cu câteva luni, a mai existat o altă majorare de cost. Pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 25 mai s-a aflat încă un proiect care vizează aeroportul, și anume rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli.
Director aeroport: „Riscul este cel de a nu duce la bun sfârșit proiectul”
Discuția a fost inițiată de consilierul PSD Laura Barac, care a anunțat că grupul din care face parte va vota împotriva acestui proiect, cerându-i totodată lămuriri directorului Aeroportului Internațional Sibiu (AIS) cu privire la riscurile care ar putea apărea dacă aeroportul nu va putea plăti creditul luat. „Riscul la acest moment este cel de a nu putea duce la bun sfârșit proiectul din cauza lipsei de finanțare. Demersul demarat luna aceasta, atât în ceea ce privește modificarea valorii investiției, cât și rectificarea de buget, este pentru a limita riscul ca această creștere de evaluare a contractului, care este una impusă de contractul pe care îl avem semnat, un contract care este stabilit printr-o hotărâre de guvern, și care prevede ca orice contract de proiectare și execuție care depășește 365 de zile să aibă o prevedere legată de indexarea valorii. La noi indexarea se face pe baza indicelui de cost în construcții total, evoluția acestuia a fost una extrem de ridicată pe parcursul ultimului an și jumătate, fapt care conduce la ajustarea valorii contractului. În lipsa demersurilor inițiate, toată diferența respectivă ar implica lipsa co-finanțării din partea fondurilor europene. Riscul e tratat prin demersurile pe care le facem”, a spus Marius Gîrdea, directorul AIS.
Cîmpean: „Am prins ultima șansă”
Daniela Cîmpean, șefa CJ Sibiu, spune că aceasta a fost ultima șansă de dezvoltare a aeroportul sibian cu bani europeni, iar asta fiindcă Uniunea Europeană se va orienta, în viitor, către transportul verde. „Am ajuns la concluzia că nu s-a înțeles foarte bine ce e cu această investiție, de ce acum, de ce pe sumele din discuție și de ce e nevoie de acea majorare. (…) Aeroportul Internațional Sibiu, acum, în această perioadă, este ultima, dar ultima șansă pe care o avem ca să facem o investiție de asemenea amploare, folosind bani europeni. Orientarea Uniunii Europene este că în viitor nu vor mai fi finanțări europene pentru dezvoltarea traficului aerian, se discută despre dezvoltarea transportului verde, asigurat de regulă de transportul pe căile ferate, orientarea este că vor rămâne în picioare aeroporturile care se vor putea susține. Prin urmare niciun euro din bani europeni nu va mai fi alocat pentru dezvoltare de aeroporturi în Europa. Noi am prins ultimul tren, ultima șansă ca să putem să aducem bani europeni pentru o astfel de investiție. Vorbim de o investiție de aproape 60 de milioane de euro, care niciodată nu ar fi putut fi asigurată din banii județului. Aveam de ales între a aborda acest proiect și a dezvolta aeroportul sau a rămâne cu aeroportul în forma pe care o aveam până acum”, a explicat președintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
CITEȘTE ȘI: Extinderea Aeroportului din Sibiu, mai scumpă cu aproape 20 la sută
Iar toate aceste majorări apar la toate investițiile, a spus Cîmpean, asta fiindcă s-au scumpit materialele, dar și forța de lucru. „Acele majorări nu sunt făcute că a venit cineva să ne ceară mai mulți bani, acele majorări sunt făcute pe baza normelor legale care ne obligă să stabilim anumite indexări. Nu le-am făcut doar că ne-a cerut constructorul, el a avut la bază normal legale pe care sunte obligați să le aplicăm. Dacă nu, ne dă în judecată, și ne iau și banii ăia, și dobânzi și cheltuieli cu taxele de timbru și cu avocați. Prin urmare dacă nu făceam această majorare acum, folosindu-ne de posibilitatea și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) ne-o dă, mai târziu o dădeam din banii noștri. Acum dăm 80% din bani europeni, 20% din banii noștri. Facem această dezvoltare la aeroportul și pentru a-i asigura posiblitatea să își facă venituri proprii, utilizând mai multe spații în interiorul acestui terminal, pe lângă faptul că era absolut necesar să creăm condiții mai bune pentru operatorii aerieni, cât și pentru pasageri”, a adăugat Cîmpean.
În discuție a intervenit și consilierul din partea FDGR Gabriel Tischer, care a precizat că nu a fost realizat un „business plan” care să indice corelația dintre veniturile și cheltuielile aeroportului.
„Ați afirmat că nu am înțeles despre ce e vorba. Am înțeles despre ce e vorba. Înțelegem și faptul că vrem să prindem ultimul tren. Înțelegem și faptul că există reglementări legale care ne obligă să majorăm investiția, dar noi nu putem să facem lucrul acesta fără a pune în balanță faptul că veniturile viitoare ale aeroportul trebuie să fie corelate cu cheltuielile pe care aeroportul le va avea, generate de aceste credite. Până la un anumit nivel, ne-am asumat lucrul acesta. În punctul ăsta am considerat că nu mai trebuie să ne asumăm, fiindcă dacă acest ultim tren ne duce la situația de incapacitate de plată a aeroportului, nu credem că e bine. (…) Ar fi trebuit să avem un business plan care să dovedească venituri corelate cu aceste cheltuieli. Noi asta am cerut. Dacă am fi avut dovada faptului că există o gândire strategică pe 5 sau pe 10 ani, unde aceste venituri dovedesc posibilitatea de rambursare, nu am fi avut discuții”, a spus Tischer.
Proiectul a fost adoptat, în ciuda discuțiilor, cu 23 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri.
