"furtul" de angajați, la modă în românia - care sunt tacticile de recrutare ale antreprenorilor
sursa foto: Adevărul

Antreprenorii români se confruntă cu dificultăți în recrutarea personalului potrivit, în timp ce candidații exprimă nemulțumiri legate de nivelul salariilor oferite. 

"furtul" de angajați, la modă în românia - care sunt tacticile de recrutare ale antreprenorilor

Piața muncii din România este în declin, iar antreprenorii reușesc cu greu să-și găsească angajații ideali. De cealaltă parte, de cele mai multe ori oamenii se declară nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă, relatează Adevărul.

O tânără antreprenoare, proprietara unei cafenele, s-a lovit de această problemă, iar în disperare de cauză a cerut sfaturi pe grupul de Facebook Grupul Antreprenorilor din România.

„Bună. În afară de a posta un anunț de angajare pe platformele bine cunoscute (Ejobs, Best Jobs etc) unde găsești în ziua de azi, un om care măcar sa se prezinte la interviu, deși ceea ce aș aprecia și mai mult, ar fi un om care sa aibă cel puțin dorința de a își face simțită prezenta în ziua în care este la job? Menționez că domeniul e Horeca (cafenea)”, a scris tânăra, după care a revenit cu noi explicații:

Nu mai vreau EJobs și Best Jobs. Am plătit 350 euro anul trecut pe la început. Am avut acces la 15 aplicanți dintre care unul a venit la interviu, din vreo 5 programați. Că restul nu au răspuns sau de la telefon au spus că nu vin. Și fata care a venit, a stat 4 zile (în afară că nu putea lucra de unghii și de iubit care venea și stătea cu ea efectiv acolo) și seara la 9,00 a dat mesaj că a doua zi nu mai vine. Și NU! Nu a fost tratată altfel decât cu cea mai frumoasă atmosferă, atenție, blândețe etc”, a adăugat ea.

Răspunsurile nu au întârziat, iar unii au venit cu sfaturi, în timp ce alți antreprenori s-au plâns că se confruntă cu probleme similare. Nu au lipsit nici potențialii angajați, care au explicat ce îi nemulțumește la patronii lor.

Ironii și răspunsuri tăioase

„Cumva beneficiile sunt bonuri de masă, program flexibil (2 ture), salariu atractiv? Ce o fi așa atractiv la 2.300 net sau minim pe economie oare?”, a ironizat-o cineva. „Bună seara, este foarte simplu. Salariul este cel pentru care dumneavoastră v-ați da interesul la acest job? Vă puteți pune în pielea angajatului și este de ajuns. S-au dus vremurile când în Horeca se muncea de 2.500, 3.000...”, a adăugat altcineva.

Scuze, dar 2.100 lei sunt bani „de buzunar” nu un salariu pentru o muncă depusă. Dacă au 23 de ani probabil au terminat o facultate, au ceva experiență și doresc să se mute singuri. Cu acești bani, nici o șansă. Dacă nu au făcut o facultate, până la această vârstă au 2-3 ani de experiență în muncă și nu se mulțumesc cu un asemenea venit, din aceleași considerent, nu se pot întreține cu un venit așa mic. În concluzie, salariul dvs. targheteaza puști până în 20 de ani, care locuiesc cu părinții sau eventual pensionari, dispuși să muncească încă, pentru a-și suplimenta pensia”, a punctat un alt internaut.

Altcineva i-a explicat unde greșește, în opinia sa. „Bună, sunt barista cu ani de experiență în prepararea specialty coffee. Știu să-ți folosesc la capacitate maxima sculele de zeci de mii de euro pe care (ar trebui să) le ai în shop și să scot ce e mai bun cu putință din cafeaua pe care o vinzi, în fiecare shot, pentru fiecare client, de fiecare dată. E pasiunea și ambiția mea la mijloc. Ba mai mult, mă ocup cu servirea clienților într-o maniera profesionistă și prietenoasă, spunându-le „povestea din spatele ceștii” și făcând tot posibilul să îi fidelizez atât prin ospitalitate cât și prin calitatea produselor.

Fac și curat-lună în permanență, atât în bar cât și în shop, cu a treia mână pe care n-o să-ți vină să crezi că o am. Fac inventarele și mă ocup de preluarea și gestionarea mărfii. Îți număr și banii din casă la fiecare sfârșit de tură. Număr și cei 35 lei în tips ai mei. Muncesc în maniera asta de la 6:30 la 18:00. Îmi dai 4.000 de lei și vin? Sau, cât era parca, vreo 2.300…? Angajează un începător și miră-te de ce nu ți se întorc clienții! Gândește-te în ce vrei să investești cu adevărat!”

Așa a pornit o întreagă dezbatere și un schimb de replici între ea și antreprenoarea care a făcut postarea inițială.

Wow, ce mișto era dacă te opreai acolo unde ai pus întrebarea „Îmi dai 4.000 de lei și vin?”. După care ai și continuat și m-ai certat preventiv. Ești candidatul ideal cu tot ce ai spus (făcându-mă că nu am observat ironia din mai tot textul), mai puțin atitudinea. Și da, ți-aș da 4.000 lei și chiar mai mult. Dar nu, mersi”, a replicat autoarea postării.

„Din fericire pentru mine, din cauza salariilor din țară, muncesc în Belgia acum. Câștig cifra de mai sus, dar în euro. Succes, fără ironie!”, i-a răspuns și barista.

Crezi tu ca acolo în Belgia își permite sa vorbească asa la „patron”? În plus, salariu de 1.000 euro este și în România în acest domeniu și chiar mai mult de atât. Însă vorbesc de barista cu pasiune pentru lumea asta, care știe diferența dintre un espresso și un expreso! Sunt la noi băieți foarte buni în domeniu, merg la concursuri, câștigă premii. Și au nu 1.000 euro venituri ci de la 2.000 în sus (cei care încă mai sunt angajați). Majoritatea au cafenelele lor sau sunt asociați. Doamne ajută să întâlnesc și eu un astfel de om! Sunt foarte rari”, a continuat antreprenoarea.

„Furt” de angajați

Altcineva a sfătuit-o serios să „fure” angajații altcuiva: „Simplu, îl furi. Când vezi persoana care sigur este ceea ce ai nevoie, o ofertezi pe loc.

Antreprenoarea a declinat însă acest sfat. „M-am gândit la asta, recunosc, din disperarea de a găsi, însă mi-am dat seama că mie nu mi-ar fi bine dacă ar face asta, alt om disperat că mine. Mi-am imaginat că așa aș păți și eu și m-am potolit. Dar da, înainte era chiar interesant să faci asta, pentru că oamenii, mai ales cei tineri, aveau plăcerea de a face un job, de a învăța o meserie. Acum însă faci un mare rău cuiva, dacă îi iei omul bun…”, a mai spus ea.

Alții au avut chef de glume. „Vin eu, mereu îmi fac simțită prezența, pot sț servesc eu clienții, deși de ceva timp mă supăra boala asta cu nume de familie, Parkinson.”

Ultima oră

Comentariul meu

Publică