în pragul învierii - tradiții și superstiții în sâmbăta mare, ziua în care se spune că dorințele devin realitate
foto: arhiva

Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Învierii, este una dintre cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor în tradiția creștină ortodoxă. În această zi, credincioșii își amintesc de îngroparea trupească a lui Iisus Hristos și de suferințele Sale pentru mântuirea omenirii. Este o zi de rugăciune, de reflecție și de pregătire pentru slujba de Înviere, care are loc la miezul nopții.

în pragul învierii - tradiții și superstiții în sâmbăta mare, ziua în care se spune că dorințele devin realitate

Sâmbătă dinaintea Paştelui e una de doliu pentru creştinii ortodocşi. E ziua când prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus, potrivit Mediafax.

Seara, credincioşii merg la biserică, la slujba de Înviere. La miezul nopţii, preotul îi cheamă să ia lumină, spunând: „Veniţi sa luaţi Lumină!”, iar ei îşi aprind lumânările şi transmit lumina mai departe.

Fiecare credincios duce la casa sa lumânarea aprinsă la Înviere.

Mai ales în zonele rurale, oamenii obişnuiesc ca după Învierea de la miezul nopţii să meargă şi la cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi să se aprindă acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor. E ziua când se taie mielul, iar în unele zone din România gospodinele abia acum vopsesc ouăle, dacă nu au avut timp în Joia Mare. Tot azi se pregătesc drobul şi friptura de miel, cozonacii şi pasca.

Din străbuni se obişnuia ca oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos, pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi întregul an.

Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele curate care se vor îmbrăca la slujba de Înviere. În ziua de Înviere se poartă haine noi, albe, după cele de doliu purtate în Săptămâna Patimilor, iar femeile trebuie să poarte cel puţin o camaşă nouă, iar bărbaţii, o pălărie nouă.

Sâmbătă seara, înainte de slujba de Inviere, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, în care se pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un mic miel din aluat copt şi vin, notează crestinortodox.ro.

Coşul este dus la biserică pentru a fi sfinţit de preot.

În Sâmbăta Mare, se spune că nu este bine să dormi pentru că atunci când se deschid cerurile, Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.

În Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate. Fetele care au pândit toată noaptea la ferestre ştiu pe cine să răsplătească, astfel că flăcăii primesc în ziua de Paşte bucate sau bani.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică