Prima sărbătoare din Postul Paştelui în care creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte este prăznuită pe 25 martie. Denumită popular şi Blagoveştenie, aceasta aminteşte de ziua în care Arhanghelul Gavriil îi dă Fecioarei Maria vestea că va avea un prunc: pe Fiul lui Dumnezeu.
Sărbătoarea are dată fixă, aceea de 25 martie, exact cu 9 luni înainte de Crăciun, atunci când creştinii prăznuiesc naşterea lui Iisus Hristos, relatează ziarul Adevarul.
De asemenea, cade în fiecare an în postul Paştelui, fiind una dintre puţinele zile în care Biserica oferă dezlegare la peşte, indiferent de ziua săptămânii în care se întâmplă să cadă.
Blogoveştenia este o sărbătoare tot atât de mare precum Paştile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Paştile, arată marele etnograf Simion Florea Marian, în lucrarea “Sărbătorile la români”.
Cât de mare sărbătoare e Buna Vestire şi cât de mare e păcatul celui ce lucrează în această zi se poate cunoaşte din împrejurări ca acestea: „Dacă macină cineva în ziua aceasta, şi din făina măcinată face mămăligă, şi mămăliga aceasta o aruncă apoi în apă, peştii nu o mănâncă; dacă ia făina şi o presară pe un pom, pomul respectiv nu face poame anul acela”, arată Simion Florea Marian în lucrarea sa.
Se mai numește și Ziua Cucului
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.
De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.
Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
O mare sărbătoare
Preotul Paul Tudorache de la biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” spune că pe 25 martie se consumă peşte deoarece sărbătoarea este considerată un praznic împărătesc. „Toţi cei care au ţinut post au dezlegare să mănânce peşte. Este un fel de răsfăţ pentru a marca această mare sărbătoare, cu bucurie în suflet şi cu belşug pe masă“, explică părintele Tudorache.
Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).
E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
