Guvernul şi Parlamentul au alocat bugetului Apărării în acest an 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă, la venituri bugetare medii de 30% din PIB, în jur de 7-8% din veniturile bugetului.
Războiul Rusiei în Ucraina a declanşat o înarmare a Europei cum nu s-a mai văzut de la războaiele mondiale încoace. Aproape toate statele europene au anunţat creşterea bugetelor apărării, cu Germania în prima linie, care a anunţat dintr-un foc 100 mld. euro pentru apărare în plus, relatează Mediafax.
România are bugetate în acest moment 39 mld. lei în 2023, din care pentru investiţii în tehnică militară peste 17 mld. lei.
Armata Română a cumpărat sau vrea să cumpere căşti, echipamente de protecţie, cartuşe, dar şi drone, avioane F-16, blindate şi rachete de ultimă generaţie.
Jens Stoltenberg, liderul civil al NATO, a cerut imperativ statelor membre cheltuirea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Din cele 30 de state membre ale NATO, doar 7 au cheltuit cu apărarea peste 2% din PIB, arată cel mai recent raport NATO, iar România nu se află printre ele.
Cheltuirea a peste 2% din PIB pentru apărare, cheltuieli care includ şi salarii sau pensii, este mai mult o îndrumare, nicidecum o obligaţie. De asemenea, NATO mai recomandă ca din aceste cheltuieli cu apărarea, cel puţin 20% să fie cu tehnica militară. România, deşi a cheltuit doar 1,75% din PIB cu apărarea în 2022, a cheltuit pentru tehnica militară mai mult de 25%, conform datelor NATO.
Germania, spre exemplu, a cheltuit numai 1,5% din PIB cu apărarea în 2022, însă la un PIB de 4.500 mld. euro, înseamnă o cheltuială de 67 de mld. de euro. Spre comparaţie, România a cheltuit puţin peste 5 mld. de euro în total.
Pe de altă parte, SUA a pompat în armată 3,5% din PIB-ul său de 24.000 mld. euro, adică o cheltuială de 840 mld. de euro.
România are un buget pentru apărare de circa 8 mld. euro (39 mld. lei) în 2023, dintre care pentru investiţii sunt alocate 3,5 mld. euro (17 mld. lei). Cu toate acestea, achiziţiile militare, mai ales cele mari, nu se fac într-un an şi astfel mai are la dispoziţie o sumă de 10 mld. euro (50 mld. lei), cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori.
În acest moment, Armata are în procedură de achiziţie publică echipamente militare, cartuşe sau explozivi în valoare de aproape 220 mil. lei.
Cea mai mare parte din aceste achiziţii sunt de echipamente de protecţie împotriva agenţilor nucleari, biologici sau chimici, în valoare de 197 mil. lei.
De 16,3 mld. lei vrea să cumpere costume de protecţie impermeabile şi de aproape 5 mld. cumpără cartuşe, fitile sau capse detonante.
Toate aceste achiziţii se adaugă la cele care se află deja în desfăşurare, dintre care cel mai mari însumează peste 36 de mld. de lei (7,3 mld. euro euro) şi includ rachetele Patriot, HIMARS, blindatele Piranha V sau dronele WatchkeeperX, produse de israelienii de la Elbit la Măgurele.
De asemenea, recent, Ministerul Apărării a cerut în Parlament aprobarea unui plan de înzestrare a Armatei în valoare de 10 mld. de euro, potrivit Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS). Armata vrea să cumpere mai multe sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică, maşini de luptă pentru infanterie, obuziere sau rachete aer-aer pentru avioanele F-16.
