După pandemia de Covid, cei mai mulți rezidenți urbani au căutat un alt loc în care să locuiască. Aproximativ 50% s-au mutat deja, iar 48% iau în considerare o astfel de schimbare.
Intitulat “Cities of Choice: Are People Happy Where They Live?”, raportul se bazează pe sondaje efectuate pe mai mult de 50.000 de locuitori din 79 de orașe din întreaga lume pentru a înțelege ce îi determină pe rezidenții urbani să vrea să se mute sau invers, să dorească să rămână, potrivit Adevărul.
„Relocarea este mai ușoară acum decât oricând. Provocarea pentru autoritățile locale este de a înțelege ceea ce îi face pe rezidenți fericiți, astfel încât să-i poată păstra pe cei actuali și să-i atragă pe alții noi”, a declarat Vladislav Boutenko, Managing Director și Senior Partner al BCG, și coautor al raportului. „Pentru a obține acest lucru, autoritățile trebuie să fie conștiente de avantajele și dezavantajele orașelor pe care le conduc.”
Cele mai dorite orașe în care să locuiești
Raportul împarte orașele în patru categorii – metropole, orașe mari, orașe mijlocii și orașe în curs de dezvoltare, pe baza profilurilor lor socioeconomice. Pentru a deveni lider în clasamentul Cities of Choice al BCG, orașele trebuie să demonstreze întâietate în domenii precum: oportunități economice, calitatea vieții, capital social, interacțiunea cu autoritățile și viteza schimbării.
• Metropole – Londra și New York se clasează pe locul unu și doi ca fiind cele mai dorite metropole, repetând performanța din anul precedent. Deși cele două orașe au avut rezultate bune în ceea ce privește oportunitățile economice, calitatea vieții, capitalul social și interacțiunile cu autoritățile, ele au obținut scoruri mai mici la viteza schimbării, semnalând că poziția lor în clasament ar putea fi detronată în următorii ani. Cu toate acestea, ca grup, metropolele – definite ca având peste 10 milioane de locuitori – au arătat rezultate sub medie în dimensiunea oportunităților economice.
• Orașele mari – Pentru orașele cu o populație urbană de peste 3 milioane de oameni, Washington DC, Singapore și San Francisco sunt lideri ai grupului. În timp ce orașele mari au scoruri mai bune la capitolul interacțiunii cu autoritățile, nu s-au descurcat la fel de bine la capitolele precum capitalul social și viteza schimbării.
• Orașe mijlocii – definite ca fiind orașe cu o populație urbană de mai puțin de 3 milioane de locuitori – au avut cele mai bune rezultate, 18 din cele 28 de orașe primind scoruri generale peste scorul mediu. Copenhaga, Viena și Amsterdam ocupă primele trei locuri, și se remarcă prin scoruri mari la capitolul calitatea vieții.
• Orașe în curs de dezvoltare – caracterizate prin rata ridicată de creștere și urbanizare, pot fi identificate prin viteza mare de schimbare, dar cu o calitate a vieții mai scăzută. Bangalore, Mumbai și Delhi conduc acest grup.
Influența pandemiei de COVID-19 asupra evaluării orașelor
Concluziile sondajului arată că pandemia a avut un impact negativ asupra scorurilor orașelor în 2022, doar opt orașe primind evaluări mai mari de la propriii rezidenți decât în 2021.
Locuitorii au fost mai puțin optimiști atunci când și-au evaluat orașele, retrogradându-le la criteriile ce țin de calitatea vieții. Rezidenții au mai spus că au constatat mai puține oportunități de carieră și mai puțină certitudine în realizarea lor profesională.
„Pandemia COVID-19 a fost un test puternic pentru majoritatea orașelor. De fapt, multe orașe nu au ieșit încă pe deplin din această situație”, a declarat Hans-Paul Bürkner, Global Chair Emeritus al BCG și coautor al raportului. „Autoritățile trebuie să răspundă la întrebarea: care sunt imperativele pentru viitor pentru ca rezidenții urbani să trăiască fericiți în aceste orașe? Oamenii s-au schimbat, prin urmare și orașele trebuie să se schimbe.”