Reședința de vară a Baronului Samuel von Brukenthal din apropierea Sibiului, de la Avrig era o fermă profitabilă.
Așa cum am menționat în materialele anterioare alături de cochetul palat de vară construit în stil baroc, domeniul de la Avrig dispunea și de o lăptărie, un joagăr și două cârciumi. Colaborând cu țăranii locali, a reușit adaptarea unor culturi la condițiile climatice specifice zonei.
Printre acestea se numără cultura cartofului și cultivarea trifoiului pentru îmbunătățirea hranei animalelor. În consemnări din anul 1788 apare introducerea în zonă a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume.
Tot în grădina de la Avrig erau cultivate fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă. De asemenea, Samuel von Brukenthal a fost interesat de îmbunătățirea raselor autohtone, a importat oi din Spania și bivoli albi din Egipt.
Bivolii albi au avut parte de o îngrijire specială, fapt pentru care înmulțirea acestei rase în Transilvania a ajuns chiar la urechile mai multor persoane importante din aceea vreme din Europa. Însuși Împăratul Iosif al II-lea văzuse cu ochii lui bivolii în decursul șederii sale în Transilvania.
La 10 martie 1784 Împăratul scrie cancelarului Curții : „Scrieți-i baronului Brukenthal că îi rămân îndatorat pentru muncă; el să trimită bivolii la Triest și să mă anunțe de cheltuieli, pe care eu le voi achita. Joseph“.
În toamna anului 1784 se cunoaște faptul că Brukenthal trimite la dorința Împăratului șase femele și doi masculi, care ajung cu bine la Neapole. Animalele valorau 400 de guldeni, iar pentru transport s-au plătit 487.
Într-o scrisoare nedatată, contele Brigido confirmă sosirea celor „opt bucăți de bivoli“, care au ajuns la Triest pe 14 Iunie. „Deoarece animalele sunt obosite, e nevoie de câteva zile de odihnă, fiind nevoie și de igiena și curățirea lor. Mă gândesc să aduc animalele peste câteva zile pe vaporul pregătit de dinainte și sub supravegherea personalului, care i-a însoțit din Transilvania și până încoace, cărora le voi da și un emisar însoțitor, care știe limba italiană, să trimit vaporul spre Manfredonia.“
Pe lângă creșterea bivolilor albi, care astăzi se pot vedea în grădina zoologică din Timișoara, Brukenthal împreună cu autoritățile din Transilvania investesc în politica de înnobilare a raselor autohtone de oi și implicit a îmbunătățirii lânii autohtone. Astfel Brukenthal comandă berbeci din Spania și din Italia de nord, din Padova. Animalele de prăsilă au fost încredințate țăranilor din zonă. Experimentul se pare că ar fi eșuat în 1785, deoarece 1200 de animale nu au suportat clima și au murit. Succesul a venit abia atunci când animalele au fost mutate pe Valea Mureșului. Reușita Baronului a fost menționată în Siebenbürgische Zeitung care scria laudativ: „Nivelul economic al Transilvaniei ar atinge în scurt timp un grad înalt dacă ar fi mai mulți magnați și seniori care să depună astfel de strădanii pline de rîvnă precum Excelența sa, guvernatorul von Brukenthal… Pe lângă faptul că lucrarea pământului, hambarele și morile sale pot servi drept exemplu, la el și creșterea vitelor se remarcă în mod exemplar.“
Din toate acestea se observă faptul că Samuel von Brukenthal a transformat Avrigul și Transilvania într-o exploatație agricolă model și foarte modernă.