Una dintre cele mai spectaculoase peșteri din România se află în Munții Apuseni la Coliboaia. În această peșteră au fost descoperite desene rupestre vechi de peste 30.000 de ani.
Peștera se află pe Valea Sighiștelului la 5 kilometri amonte de localitatea cu același nume din Crișana, Bihor la 560 de metri altitudine, la 120 de metri amonte de Peștera Măgura. La Peștera Coliboaia se poate ajunge urmând drumul județean din municipiul Beiuș la Sighiștel. De aici, pe valea Sighiștelului în amonte, se urcă 5 kilometri pe poteca din partea dreaptă a văii, relatează Adevărul.
Intrarea în Peștera Coliboaia are o formă triunghiulară cu înalțimea de aproximativ 2 metri și se află la baza unui perete stâncos. După intrare, galeria – descendentă inițial – ajunge la râul subteran care străbate întreaga peșteră. Lipsit de formațiuni în cea mai mare parte, tavanul galeriei coboară de câteva ori până la nivelul apei formand sifoane greu de depășit.
Cea mai importantă zonă a peșterii este ultima treime, unde pereții sunt impodobiți cu scurgeri parietale, iar podeaua și tavanul cu stalactite și stalagmite. Fiind vorba de o peșteră activă, cu puncte mai dificile pe traseu, parcurgerea galeriei necesită echipament speologic. Lungimea totală a Peșterii Coliboaia este de 750 de metri.
Aici au fost descoperite la începutul anului 2010 mai multe picturi ce pot fi încadrate ca aparținând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian, între 23.000 și 35.000 de ani vechime. A fost pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă artă parietală atât de veche.
Numite și picturi negre, ele reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri păroși. Tot aici se găsesc și câteva gravuri. Pe sol sunt răspândite oase de urs. În timpul șederii în peșteră, urșii au zgâriat și au lustruit pereții peșterii peste picturi, confirmand autenticitatea lor.
Autenticitatea picturilor și vechimea acestora a fost atestată de o echipa franceză, formată din doi speologi (Marcel Meyssonnier și Valérie Plichon), un paleontolog specializat pe ursul de peștera (Michel Philippe), un preistoric (Françoise Prudhomme) și doi specialiști în artă de peștera (Jean Clottes și Bernard Gély), care au ajuns la picturi în 16 mai 2010 în urmă demersurilor făcute de Viorel Lascu.
Descoperire a fost facută de speologii Tudor Rus (Club de speologie Speodava Ştei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu (Asociația de Speologie Speowest Arad) și Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad) care au precizat că picturile prezintă „un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs şi doi rinoceri”.
Imediat după descoperire, peștera a fost pusă în stare de conservare prin grija Federației Române de Speologie și a Administrației Parcului Natural Apuseni sub autoritatea arheologică a Muzeului Țării Crișurilor.
