Sâmbătă se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977, în care și-au pierdut viața 1.578 de persoane. Peste 350.000 de familii au rămas atunci fără adăpost. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) spune că nu putem prezice când va avea loc un seism asemănător, însă trebuie să fim pregătiți.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4, s-a produs la 94 km adâncime și a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României, scrie Mediafax. „90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri – majoritatea fiind construite în perioada interbelică”, arată specialiștii.
Datele oficiale arată că 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național, din care 1.424 în București, iar alte 11.321 de persoane au fost rănite (7598 în București). De asemenea, au fost înregistrate 120 de victime în Bulgaria și Republica Moldova.
Seismologii susțin că 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național, și că 200.000 de oameni au fost direct afectați, iar 350.000 de familii au rămas fără adăpost. De asemenea, au fost afectate 763 de unități industriale, 11 clădiri de spital, 6 clădiri ale universităților și 374 de unități de învățământ. „Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea. Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el – începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”, arată INCDFP, care recomandă populației să folosească surse educaționale oficiale pentru pregătirea în caz de cutremur.
