Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a sesizat Comisia Europeană cu privire la propunerea Fenechiu din Senat, care amenință buna respectare a legislației europene și a celei naționale privind mediul înconjurător. Dacă aceste modificări ar intra în vigoare, progresele democratice ale României ar fi anulate, ne-am întoarce în timp câțiva ani buni și am șterge cu buretele pașii făcuți înainte, cu greu, la capitolul stat de drept.
“Nu putem închide ochii în fața unei legi care nu are alt scop decât să-i reducă la tăcere pe cei care îndrăznesc să critice sistemul și puterea atunci când nu fac ceea ce spune legea. Este o propunere rușinoasă, iliberală, care vine într-un context geopolitic sensibil. Nu putem copia în política internă ce fac dictatorii pe care Uniunea Europeană îi marginalizează. Această abordare este complet antieuropeană și îi invit pe inițiatorii propunerii să o retragă de urgență.”, declară Nicu Ștefănuță.
În sesizarea adresată Comisiei Europene, europarlamentarul Nicu Ștefănuță solicită detalierea principiilor europene pe care această propunere legislativă le încalcă, ce efecte financiare implică adoptarea acestei legi și o poziție fermă a Comisiei dacă va cere sau nu Bucureștiului să renunțe la astfel de propuneri care limitează drepturile propriilor cetățeni.
Inițiativa legislativă a lui Daniel Fenechiu impune o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să conteste în instanță un act și, mai mult, impune condiția ca un ONG care vrea să conteste în instanță un proiect de investiție, să achite o garanție de 1% din valoarea investiției, la depunerea sesizării în instanță. O altă prevedere aberantă este angajarea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului de administrație, în cazul în care instanța pronunță o hotărâre definitivă de respingere a cauzei.
Propunerea legislativă a senatorului PNL, Daniel Fenechiu, încalcă Convenția de la Aarhus și legislația europeană, dar și principiul întâietății dreptului UE. Dacă această lege trece, ONG-urile au acces restricționat la Justiție, iar judecătorii din România nu vor mai putea adresa întrebări preliminare, ca urmare Curtea de Justiție nu va putea clarifica modul în care dreptul UE poate fi interpretat și aplicat uniform.
Propunerea legislativă nu doar că duce la posibilitatea ca România să piardă finanțări europene, să nu uităm că tranșa cu numărul 2 din PNRR este încă în așteptare pentru mutilarea Legii Avertizorului de integritate (o altă încercare de a-i aduce la tăcere pe cei care reclamă nereguli, abuzuri și corupție), dar aduce un semn de întrebare și în legătură cu felul în care vor fi folosiți banii europeni, în buzunarele cui vor ajunge. Pe scurt, interesele financiare ale Uniunii Europene și respectul pentru statul de drept sunt în pericol. Să nu uităm că, în nenumărate rânduri, datorită ONG-urilor, am evitat daune ireparabile aduse mediului, patrimoniului cultural și calității actului de Justiție prin modificări ale Codului Penal.
