România și alte cinci state UE vor compensații pentru daunele suferite din cauza faptului că grâul ieftin din Ucraina, rămas pe teritoriu european, afectează propriile lor vânzări. Ele cer Comisiei Europene o soluție rapidă și exportarea grâului ucrainean catre destinația sa finală, anume Africa.
Intr-un document văzut de RFI, șase state UE cer asistență europeană în afacerea grâului și cea a porumbului ieftin din Ucraina care au intrat pe piața europeană fără a respecta normele de calitate și perturbând concurența.
Documentul a fost redactat de diplomați polonezi. El este semnat și de Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia și Cehia și este prezentat în cadrul reuniunii miniștrilor UE ai agriculturii la Bruxelles, în 30 ianuarie.
Situația actuală este o consecință a facilitării importurilor din Ucraina în UE, printre care și abolirea taxelor vamale pentru durata unui an, se arată în document.
Cu toate că statele amintite susțin efortul de a ajuta Ucraina în fața agresorului rus, acestea atrag atenția că producătorii europeni de cereale suferă consecințe nedorite.
Se cer măsuri urgente întrucât, se spune în document, agricultura europeană a suferit deja și alte perturbări cauzate de acest război, cum ar fi creșterea prețului la carburant și la fertilizanți.
Același semnal de alarmă îl trăgea și eurodeputatul român Daniel Buda care interpela Comisia Europeană în 9 ianuarie și se lovea atunci de o atitudine placidă a DG Agricultură.
Intr-adevăr, Comisia nu are răspuns la această problemă acum. E clar că o parte din acțiunile din piața agricolă europeană scapă de sub controlul comunitar și că profitul unor companii a crescut de când procesatorii europeni cumpără grâu mai ieftin – cel din Ucraina. Tot ei se plâng însă de calitatea proastă a grânelor.
Iar dificultatea de moment nu se oprește doar la sectorul cerealelor, întrucât importurile din Ucraina de carne de pui, de zahăr, de miere și altele au crescut de asemenea şi riscă să perturbe piața internă.
Acestea toate și pierderile detaliate pentru fiecare din semnatarele documentului sunt prezentate acum la Bruxelles, dar răspunsul nu este așteptat pe loc.
Cele șase state cer nu doar un nou instrument –o plasă de salvare – dar și revenirea la ajutoarele UE cuplate cu producția ( abolite de noua Politică Agricolă Comună), întărirea coridoarelor de solidaritate (astfel încât produsele ucrainene să ajungă la destinația finală, tranzitând doar UE) ca și o asistență pentru Ucraina care să nu aibă impact asupra pieței interne europene.