Deputații și senatorii neafiliați în Parlamentul României, membri ai Partidului Forța Dreptei, au înaintat încă din luna iunie 2022, un proiect de lege pentru aplicarea unor măsuri de sprijin pentru angajatori şi salariaţi în situaţii de dificultate economică temporară, altele decât cele din perioada stării de urgenţă/asediu/alertă. Printre semnatarii proiectului de lege se regăsesc Violeta ALEXANDRU (fost ministru al muncii, deputat), Ludovic ORBAN (fost premier, deputat), Constantin ȘOVĂIALĂ (deputat de Sibiu). Acest proiect de lege este ținut la sertar de către cei care conduc astăzi țara: PNL, PSD și UDMR.
Obiectivul proiectului de lege este salvarea firmelor și a locurilor de muncă aflate în dificultate, pe o perioadă limitată (cât ține criza), și sprijinirea continuării activității. Măsura este de preferat în locul șomajului tehnic, care presupune suspendarea temporară a contractului de muncă, salariatul fiind scos temporar din activitate. 
Măsura de Kurzarbeit – timp redus de muncă cu susținerea financiară din partea statutului – a fost pentru prima dată concepută și aplicată în România, în 2020 de Guvernul Ludovic ORBAN. Un număr de 111.000 de salariați au beneficiat de măsură în perioada 2020 – 2022, bugetul alocat fiind de 470 milioane lei. Sursa de inspirație a acestei măsuri a fost Germania. Aplicarea ei a generat efecte pozitive în mediul antreprenorial ori de cate ori o criza a apărut. În România, inițial, a fost gândită pentru perioada pandemiei de Covid, dar adevărul este că pot oricând apărea situații de criză, altele decât starea de urgență/alertă/asediu. Statul român trebuie să aibă legislație pusă la punct pentru a face față oricărei situații de criză.
În ce constă măsura nou propusă de parlamentarii FORȚA Dreptei în proiectul de lege, pe durata perioadei de criză stabilită?
- angajatorul va putea reduce timpul de muncă cu cel mult 80% din durata normală (zilnică,
săptămânală sau lunară), cu informarea și consultarea angajaților afectați/sindicatului;
- statul va suporta 75% din salariul de bază brut, lunar, aferent orelor de reducere a programului de
lucru (indemnizație pentru timp de muncă redus). Atenție, nu e 75% din salariu (cum e la șomajul tehnic), ci angajatorul plătește partea din salariu aferentă orelor pentru care angajatul a venit la muncă/a muncit, iar pentru diferență (în condițiile de reducere a programului), statul plătește 75%.
Ce se înțelege prin stare de criză? Reducerea semnificativă a activității, respectând simultan următoarele condiții: este temporară, este inevitabilă și afectează cel puțin 10% dintre angajații unei companii.
Cine constată existența stării de criză? Ministrul Muncii și Ministrul de resort (Agricultură, Transport, Economie, după caz), în funcție de domeniul afectat.
Care este mecanismul de plată și cine face plata? Decont. Angajatorul va suporta indemnizația urmând să deconteze sumele prin solicitare (online sau în format letric, după cum preferă) către agențiile județene de ocupare a forței de muncă. Plata o face, în baza existenței Ordinului comun/îndeplinirii condițiilor de eligibilitate mai sus menționate, AJOFM-ul din fiecare județ/București.
„Suntem la sfârșit de an, legea Kurzarbeit expiră, mediul de afaceri românesc are în continuare nevoie de sprijin. Criza generată de razboiul din Ucraina, creșterea exponențială a prețurilor (inflație), reducerea puterii de cumpărare și blocajul economic previzibil sunt elemente care ar trebui să-i pună serios pe gânduri pe cei care ne conduc. Fără întreprinderile mici și mijlocii, economia țării nu este sustenabilă, locurile de muncă trebuie protejate! Recomand tuturor firmelor, asociațiilor de profil, patronatelor să susțină acest proiect de lege (PL-x nr. 335/2022) și să ceară parlamentarilor PNL, PSD, UDMR din județ, să-l voteze!”, susține Ciprian FARAON, secretar general al Forța Dreptei Sibiu, antreprenor.