Pentru ca #noivremspital să nu rămână doar un slogan scris pe un panou pe un câmp, decidențiisibieni, consilieri județeni, locali, deputați șisenatori ar trebui să pună deoparte toate orgoliileși interesele de partid și, solidari cu sibienii, săconlucreze cu bună credință și responsabilitatepentru a găsi rezolvarea finanțării noului Spital Județean de Urgență.
Necesitatea unui spital nou este evidentă, justificarea se află în sutele de pagini de studii, analize dar și în situația fizică a actualului spital județean, care continuă să consume resurseimportante în reparații și reabilitări.
Proiectul spitalului nou nu trebuie să fie un ring de lupte politice și izvor de declarații demagogice. Nu avem dreptul să jucăm ping-pong cu sănătateacetățenilor, ci să facem tot posibilul ca spitalul de care această comunitate are atâta nevoie sădevină realitate.
Împreună, la aceeași masă, putem discuta șipropune soluțiile pragmatice și realiste pentrufinanțarea spitalului.
“Proiectul tehnic s-a elaborat nu doar pe bazanevoilor concrete, ca adresabilitate, secții șicompartimente de specialitate, servicii medicaleoferite în sistem de spitalizare de zi și ambulator, laboratoare și activități conexe, ci și ca număr total de paturi. Mai mult, actualul proiect autorizatrespectă normele de eficiență energetică NZEB (clădiri cu consum de Energie aproape Zero) șiconține o suită de elemente tehnice inteligentecare dau randament bun administrării pe termen lung a facilităților. Aceste normative au fostconsiderate tocmai pentru a obține un spital de secol XXI, sub semnul siguranței pacientului, calității serviciilor medicale și eficient atât ca microsistem sanitar, cât și integrat în ambient, fărăa produce prejudicii naturii. “, sustine Emil Ciotlos ,presedinte al Filialei Locale USR Sibiu.
Suntem într-un impas aparent, strict birocratic, care poate fi rezolvat cu ușurință acolo unde s-a născut, anume în Ministerul Sănătății, înelaborarea ultimei versiuni a Ghidului de Finanțarepentru componenta C13.
Criteriul cotei de cofinanțare este stabilit ca fiindde maximul 40% din valoarea totală a investiției. Ce argumente se află în spatele acestei limitări? Gradul de îndatorare, teama ca din lipsacofinanțării nu va fi finalizat obiectivul și țintaasumată nu va fi îndeplinită, aducând restituireafinanțării acordate? Sau lipsa de încredere încapacitatea unei autorități publice – în cazul nostrujudețul Sibiu prin Consiliul Județean – de a asiguracorect și prudent cofinanțarea necesară, din surseproprii sau atrase?
Dacă limitarea finanțării spitalelor noi (fie că sunt extinderi, renovări sau dotări) la maxim 200 de milioane de Eur este de înțeles, pentru a alocasumele către 25 de unități din lista celor 49 cu care a fost aprobat PNRR Sănătate, constrângerea de a construi un obiectiv care să se încadreze în cerințade valoare maximă a investiției de 330 de milioaneeste absurdă din simplul motiv că nu are niciolegătură cu nevoile reale ale comunității pe care o va deservi.
Nu proiectul spitalului nou din Sibiu este greșit sausupradimensionat, ci ghidul de finanțare elaboratde Ministerul Sănătății este conceptual inechitabilși nerealist.
Dacă există bunăcredință și dorința sinceră de a susține calitatea și siguranța în spitale, soluțiiexistă și sunt pe masa guvernului:
“Modificarea ghidului de finanțare prin eliminareacondiției discriminatorii a plafonului de investiții – respectiv renunțarea la criteriul de valoare a cofinanțării de maxim 40% asau de exempluposibilitatea de finanțare a unei etape – de exemplu capitolul construcții, iar pentru dotăriaplicantul să facă dovada sursei proprii sau atrase– asigurănd ca întreg obiectul de investiții va fi finalizat în termen pentru a fi atins jalonul. “ a maiprecizat Emil Ciotlos.
Atunci când politicienii ajung pe patul de spital nu sunt tratați conform culorii carnetului de partid, ci ca pacienți egali în drepturi, într-un sistem de sănătate precar. Este menirea medicilor să le acorde îngrijirile necesare, dar și a politicienilor de a le oferi cadrul adecvat, dotările și echipamentele, spațiile sigure și confortul cerut de decențaminimală a condiției de pacient.