Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a spus, în prima declarație după ce a votat împotriva intrării României și Bulgariei în Schengen, că este „supărat” că „s-a trezit cu documentele juridice” ale extinderii spațiului de liberă circulație pe masă.
El a susținut în continuare teza celor 100.000 de migranți ilegali care au intrat pe teritoriul Austriei, deși a admis că cei mai mulți dintre aceștia pleacă mai departe în alte țări UE, potrivit publicației Der Standard, relatează Digi24.
„Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea 75.000 de migranți neînregistrți în Austria. Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază poți spune: s-a întâmplat ceva, au fost implementate măsurile pe care Comisia Europeană le-a anunțat? Hârtia are răbdare, acțiunea este importantă”, a spus el.
Întrebat cum comentează supărarea românilor după acest vot, în condițiile în care doar un mic procentaj din imigranții ilegali ajunge în Austria prin România, Karner a răspuns: „Și eu sunt supărat”.
„Anume pe procedură, pentru că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu s-a discutat că Schengen ar trebui extins. Și acum vine brusc, fără a pregăti populația pentru ceea ce va aduce această extindere: E mai multă siguranță? Sau există plusuri și minusuri să-ți asumi riscul?”, a spus el.
Karner a negat că votul său ar avea vreo legătură cu campania electorală pentru alegerile regionale, care vor avea loc în 29 ianuarie.
Întrebat cum comentează faptul că mulți dintre imigranții care au cerut azil în Austria au plecat mai departe, în alte țări europene, ministrul a răspuns:
„Totuși, poliția a înregistrat 100.000 de persoane la graniță”.
Austria și Olanda au votat astăzi, în consiliul JAI, împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Olanda a precizat că nu se opune României, ci doar Bulgariei, dar pentru că sunt la pachet, votează împorivă pentru amândouă. În ședința Consiliului JAI, Olanda a cerut decuplarea celor două țări, însă în momentul în care propunerea s-a supus la vot Bulgaria s-a opus.