O nouă tehnologie este disponibilă la Sibiu pentru tratarea unor afecţiuni precum depresia, anxietatea, ADHD, autismul, dar poate ajuta şi oamenii sănătoşi să gestioneze mai bine situaţiile stresante din viaţa lor. Noua tehnologie medicală, neurofeedback este disponibilă la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu, potrivit Agerpres.
„În primul rând este vorba despre o tehnologie nouă pentru România, dar ea are o vechime de peste 50 de ani în lume. Acum am preluat-o şi la noi, neurofeedback se numeşte. Este o modalitate de terapie, de antrenament cerebral, non-invazivă, care se poate personaliza pentru pacient şi care presupune reglarea activităţii cerebrale, îmbunătăţirea activităţii cerebrale a pacientului pe baza activităţii creierului de a se reconfigura, numim asta neuroplasticitate. Intervenţia este sigură, este susţinută de studii clinice randomizate. Asta încercăm să facem şi noi aici, să studiem ca să aducem şi contribuţia asta alternativă medicaţiei, fie complementară tratamentului. (…) Pacientul doar trebuie să stea relaxat, se şi întinde acest fotoliu, se uită la un ecran pe care primeşte feedback viziual în funcţie de activitatea creierului său. (…) Practic creierul învaţă ce ar avea de făcut ca să funcţioneze mai bine”, a explicat Gabriela Marcu, psiholog clinic român care s-a format în Germania.
Potrivit cercetătoarei de la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu, „neurofeedbackul este recomandat populaţiei clinice în tulburările de tip anxietate, ADHD, autism, dar şi populaţiei sănătoase care traversează momente de gestiunea stresului, mai puternic sau celor care doresc să îşi îmbunătăţească capacităţile cognitive în perioade de examene sau în perioade suprasolicitante la job.”
Până în prezent, Gabriela Marcu a început terapia cu neurofeedback pentru 14 pacienţi ai spitalului din Sibiu, diagnosticaţi cu anxietate şi depresie rezistentă la tratament. „Avem un număr de 14 pacienţi din spital de care ne-am ocupat la cabinet cu rezultate. În general rezultatele sunt bune spre foarte bune. (…) Cel mai important este că nu există efecte secundare sau dacă sunt, sunt tranzitorii. (…) Este un tratament de minim 20 de şedinţe şi se desfăşoară pe parcursul mai multor luni. (…) Ne-am ocupat de depresie şi anxietate. Vrem să testăm dacă pe depresia rezistentă la tratament, reuşim să mişcăm lucrurile printr-o astfel de abordare. Se pare că da”, a precizat Gabriela Marcu.
Specialistul de la Sibiu a explicat că s-a format în Germania şi Danemarca şi că a fost „uimită” când a propus spitalului public de psihiatrie de la Sibiu să facă această terapie şi a fost acceptată.
„Când am venit aici am fost uimită să găsesc deschidere la o instituţie publică, ce vrea să investească în aparatură destul de scumpă, ca să încerci o tehnologie nouă şi să finanţeze cercetare. Mi se pare extraordinar”, a completat Gabriela Marcu.
Cu o experienţă de 22 de ani în psihologia clinică,. Gabriela Marcu este doar unul din cercetătorii care fac parte din colectivul ştiinţific al spitalului din Sibiu. Pentru prima dată Spitalul Clinic de Psihiatrie are din acest an un colectiv de cercetare ştiinţifică în neuroştiinţe, dotat cu aparatură nouă de peste un milion de lei. La spital există un aparat unic în România, numit „sistem portabil interfaţă creier – calculator şi software pentru interfaţa creier – calculator”, care a costat peste 200.000 lei.
„Riscurile sunt zero, nu doare, nu simți absolut nimic. Pacienții nu sunt speriați, le explicăm procedura, în cazul meu le arăt și câteva videouri ca să vadă în ce constă. Pacienții care vin sunt foarte încrezători și știu că le va fi bine. Avem și rezultate foarte bune, acest aparat este pentru depresie, anxietate în orice stadiu, de asemenea, aparatul poate trata inclusiv din boala Parchinson. Această cască tratează și a tratat în Austria semiparezele” a explicat Alexandru Hanzel, medic care face parte din echipa noii structuri înființată în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, denumită ”Colectivul de Cercetare Științifică în Neuroștiințe”. Activitatea noii structuri se desfășoară în clădirea care găzduiește Secția Neurologie Pediatrică și cuprinde un număr de 3 laboratoare de cercetare, un birou pentru evaluarea pacienților și o sală de studiu.