În decembrie se pot înregistra temperaturi neobişnuite, de 15 – 20 de grade Celsius, spun meteorologii. Se va întâmpla dacă în zona României pătrund mase de aer tropical ce produc creşteri spectaculoase ale temperaturilor.
Potrivit caracterizării climatice a lunii decembrie, întocmită de ANM, luna de început a iernii, decembrie, se caracterizează printr-o multitudine de fenomene meteorologice: ninsoare care asociată cu intensificări ale vântului determină producerea viscolului, fenomen ce se produce cel mai des în Câmpia Munteniei, în Dobrogea şi în estul Moldovei; ceaţă persistentă, mai ales în zonele de câmpie şi în depresiuni şi mai rar, lapoviţă şi ploaie, scrie Mediafax.
O influenţă deosebită asupra României încep să aibă din această lună dorsala anticiclonului est-european, care se extinde deasupra sud-estului Europei şi, într-o oarecare măsură, ciclonii mediteraneeni.
Temperatura aerului marchează o scădere, în medie, cu 4 – 6 ºC, faţă de ultima lună de toamnă.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, valori pozitive ale temperaturii se înregistreză pe suprafețe extinse din sudul și vestul țării precum și din Dobrogea astfel: cele mai mari valori, de peste 2 ºC, sunt specifice litoralului și Depresiunii Oraviţa, iar cele cuprinse între 0 și 2 ºC caracterizează Dobrogea, cea mai mare parte a Câmpiei Române, Lunca Dunării şi dealurile și câmpiile din vestul țării.
Valori negative, cuprinse în intervalul -4 … 0 ºC, se regăsesc în Moldova, Transilvania, Maramureș și în Dealurile Subcarpatice. Temperatura medie scade la circa -6 … -4 ºC în cea mai mare parte a zonei montane și în depresiunile intramontane.
În zonele montane înalte, mediile de temperatură a aerului ating valori de -8 … -6 ºC, cu extindere mare în Carpații Orientali, dar și în cei Meridionali, iar la altitudinile cele mai mari, aceasta coboară sub -8 ºC.
Advecțiile de aer rece continental polar sau arctic determină ca adesea nopţile să fie deosebit de geroase. De altfel, temperaturile minime absolute ale acestei luni au coborât frecvent sub -20 ºC, de exemplu în anii: 2002, 1998, 1996, 1948, 1927,1902 etc. În topul anilor cu cele mai reci luni decembrie se află: 1962, 1963, 1977, 1991, 1998, 2001, 2002 etc.
Temperatura minimă absolută a lunii decembrie, din România, este -34,5 ºC, înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 25 decembrie 1998.
La Bucureşti, minima absolută este de -26,4 ºC, înregistrată în 22 decembrie 1927, la Bucureşti-Filaret.
La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Afumaţi, temperatura minimă absolută a acestei luni este -25,6 ºC, respectiv -21,5 ºC, ambele înregistrate în 26 decembrie 2002.
Inclusiv în luna decembrie, dar mai rar, se produc advecții de aer tropical în zona României, ce determină creșteri semnificative ale valorilor termice. În astfel de condiţii sinoptice se pot înregistra temperaturi maxime ridicate, neobişnuite pentru această lună, peste 15-20 ºC, aşa cum s-a întâmplat în anii 1989, 1985, 1960, 1957, 1903 etc. În topul anilor cu cele mai calde luni decembrie se regăsesc: 1979, 1982, 2015, 2019, 2020 etc.
Temperatura maximă absolută a lunii decembrie în România este 23,4 ºC şi a fost înregistrată la Câmpina, în data de 5 decembrie 1985.
La Bucureşti, maxima absolută este de 20,8 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 3 decembrie 1903. La Bucureşti-Băneasa şi BucureştiAfumaţi, temperatura maximă absolută a acestei luni este 18,4 ºC (9 decembrie 1960 şi 18 decembrie 1989), respectiv 18,8 ºC (9 decembrie 1960).
Regimul precipitaţiilor este caracterizat de cantități medii lunare mai ridicate în partea vestică a țării, ca urmare a advecțiilor de aer umed dinspre Marea Mediterană și mai scăzute, în medie cu 10 – 20 mm, în cea estică.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna decembrie, cele mai mici valori, sub 30 mm, caracterizează cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Podișul Târnavelor, precum și Depresiunea Brașovului și parțial Delta Dunării. În estul și sudul Câmpiei Române, în sudul Moldovei, în Dobrogea și pe areale extinse din Podișul Transilvaniei precipitaţiile ating 30 – 40 mm, iar pe măsură ce înaintăm spre vest, cantitățile de precipitaţii cresc în medie la 40 – 50 mm în vestul și centrul Câmpiei Române și în Câmpia de Vest. Valori ale cantității de precipitaţii medie multianuală de peste 50 mm se regăsesc în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali unde, pe areale restrânse, acestea pot depăși chiar 75 mm.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din luna decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 349,5 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.
La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 184,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1969 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii din decembrie, s-a înregistrat tot în anul 1969 şi are valoarea de 179,2 mm şi respectiv, 171,2 mm. În topul anilor cu cele mai ploioase luni decembrie se află: 1969, 1981, 2010, 2014, 2021 etc., iar în topul anilor cu cele mai secetoase luni decembrie se regăsesc: 1972, 1975, 2013, 2015, 2016 etc.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 137,6 mm, la Stâna de Vale, în data de 24 decembrie 1995.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 58,6 mm, înregistrată în 3 decembrie 1911, la Bucureşti-Filaret. La stațiile meteorologice București-Afumați și București-Băneasa, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii căzută în 24 de ore, din decembrie, este 39,7 mm (4 decembrie 2010), respectiv 39,5 mm (7 decembrie 1990).
