Suprafața intravilanului Sibiului a crescut, între anii 2007 – 2020, cu aproape o treime și, odată cu aceasta, a crescut și numărul locuințelor nou construite. Creșterea patrimoniului construit a condus și la extinderea și intensificarea fenomenului de „insulă de căldură urbană”, potrivit datelor prezentate într-un document privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, publicat pe site-ul primăriei. Același document arată care sunt cartierele „fierbinți” ale orașului, dar și zonele mai răcoroase și ce factori determină acest lucru.
În anul 2021, existau 78.279 de locuințe înregistrate în municipiul Sibiu. Peste 17.000 dintre acestea au fost construite în 14 ani, în perioada 2007 – 2021.
Creșterea numărului de locuințe construite a condus și la intensificarea valurilor de căldură. Tocmai de aceea, în cartierele Hipodrom, Vasile Aaron și Ștrand, spre exemplu, unde densitatea locuirii este ridicată, iar spațiile verzi lipsesc, se creează fenomenul de insulă de căldură urbană. Acest fenomen apare atunci când suprafețele ocupate cu construcții sunt mai mari decât cele neocupate. Areale de tip „hot-spot” apar în cartierele menționate din cauza multitudinii de suprafețe betonate. De asemenea, lipsa unor reglementări urbanistice, care să stimuleze la amenajarea de acoperișuri verzi sau albe, pereți verzi, ori utilizarea unor materiale și culori reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor, face ca aceste valuri de căldură să fie frecvente.
În același timp, cele mai răcoroase zone din municipiul Sibiu sunt cele periferice ori cele unde există spații verzi. Într-o strategie realizată de mai mulți specialiști pentru identificarea de soluții adaptabile la schimbările climatice, se arată că între arealele periferice și cele centrale ale orașului diferențele de temperatură ajung până la 8 grade Celsius. „Analiza datelor măsurate a evidențiat diferențe între arealele periferice sau rurale adiacente și cele centrale ale orașului de până la 8,0 °C, ceea ce înseamnă că, în timpul zilelor senine de vară aceste variații de temperatură în interiorul orașului pot ajunge până la valori de 9-10 °C sau chiar mai ridicate”, se arată într-un document anexat unui proiect de hotărâre, pe care consilierii locali îl vor vota în ședința de joi.
Strada Maramureșului și Parcul Sub Arini sunt, spre exemplu, printre cele mai răcoroase zone din oraș, în timp ce, arealele cu construcții înalte, cu blocuri de opt și zece etaje, cum e cazul bulevardului Mihai Viteazu, sunt cele mai călduroase.
Zona centrală a Sibiului este și ea o zonă „fierbinte”, mai ales în prima parte a zilei. Acest lucru se explică prin faptul că la acele ore de deschid restaurantele, iar aerul cald din bucătăriile acestora este evacuat. În aceeași document se mai arată faptul că, în continuare, zona blocurilor înalte rămâne constant cea mai caldă din oraș.