Cel mai lung defileu din România este presărat cu urme ale trecerii romanilor prin Dacia, dar care pot crea probleme constructorilor turci ce se ocupă de realizarea celui de-al doilea tronson al Autostrăzii Sibiu – Pitești.
Castrele romane de pe Valea Oltului fac parte din Limes Alutanus – granița de est a Daciei Romane, linia de fortificaţii realizată de-a lungul Oltului cu rolul de apărare a provinciei de atacul popoarelor barbare, menționată în documentele cartografice și în Tabula Peutingeriană, relatează Adevarul.
Surprizele de care pot avea parte constructorii încep cu „Caput Stenarum” – castrul de la Boița (Sibiu) și continuă cu castrele vâlcene de la Câineni (Pons Vetus), Titeşti, Perișani, Copăceni şi Racoviţa (Praetorium I și Praetorium II) din Racovița.
„Castre romane afectate de autostradă”
„Castrele de la Racovița vor fi afectate de cercetările preventive cu ocazia realizării proiectului autostrăzii. Este nevoie de sprijinul Ministerului Culturii pentru a se efectua cercetarea arheologică în prealabil prin alocare de fonduri”, a recunoscut directorul Direcției Județene de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure.
Există un proiect la nivel național cu privire la integrarea acestor limes (fortificații) în patrimoniul universal UNESCO, dar care trenează de mulți ani. În luna octombrie a avut loc o întâlnire a Comisiei Naționale Limes cu reprezentanții autorităților locale din Vâlcea, inclusiv ai Direcției Județene de Cultură și ai Institutului Național pentru Patrimoniu, pentru a discuta despre situația castrelor romane din Vâlcea propuse pentru a fi incluse pe lista UNESCO, după modelul celor din Germania și Regatul Unit.
„Calea Mare” și „Calea lui Traian”
În nordul județul Vâlcea, în Țara Loviștei, există nenumărate dovezi de locuire a acestei zone din cele mai vechi timpuri. Despre „Calea Mare” sau „drumul bătrânesc al Loviștei” se spune că era mai vechi decât „Calea lui Traian” pe care au trecut armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetuza.
Pe aici se circula până să fie construit drumul de pe Valea Oltului, în forma și traseul pe care noi le cunoaștem astăzi, de către austrieci, sub numele de Via Carolina, în secolul al XVIII-lea.
În timp ce „Calea Mare” lega partea nordică a Vâlcii de Curtea de Argeș, „Calea lui Traian” lega aceeași zonă de sudul județului. Viitoarea Autostradă Sibiu – Pitești se suprapune pe un culoar format din aceste drumuri.
„Inițial drumul antic ocolea Masivul Cozia pe la est. Din acest motiv romanii au construit castrele de la Rădăcinești (Berislăvești) și Titești (Perișani) (localități amplasate de- parte și de alta a Masivului Cozia, pe latura sudică – la poale de munți și pe latura nordică – în mijlocul Carpaților Meridionali – n.red.) care nu apar în Tabula Peuntingeriană, harta din secolul al III-lea, de aceea nu le regăsim cu numele latin. În timpul lui Hadrian, se amenajează drumul prin Pasul Cozia care era impracticabil în antichitate, când s-a săpat efectiv în stâncă”, menționa istoricul Silviu Purece de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
