Tot mai mulți tineri au devenit dependenți de rețelele sociale, însă părinții și profesorii nu știu prea multe despre acest tip de adicţie. Am stat de vorbă cu doi psihologi sibieni pentru a înțelege mai bine ce înseamnă această problemă și cum îi poate afecta pe tinerii din Sibiu.
Dependența pleacă de la timpul petrecut pe rețele
„Până acum aveam dependențele clasice – de tutun, alcool, cafea și droguri. Social media, tehnologia, telefoanele mobile ne propun un nou tip de adicţie și apar noi tipuri de aplicații, pe care adolescenții ajung să stea cam 8-10 ore pe zi, uneori și în timpul nopții”, spune psihologul Mihai Copăceanu.
Această dependență are la bază timpul pe care o persoană îl petrece pe rețelele sociale. „Problema apare când accesarea rețelelor înseamnă mai mult decât accesarea unor informații necesare – înseamnă adicție, dependență de un anumit conținut. Viața virtuală încearcă să ne acapareze viața de zi cu zi”, apreciază Ioana Frunzescu, psiholog specialist în psihoterapie.
Pentru tineri, ”cârligul” e vulnerabilitatea
Vulnerabilitatea tinerilor reprezintă ,,cârligul” de care se leagă această dependență, aceștia fiind mult mai ușor de atras dacă se află în impas. „Vulnerabilitatea este specifică acestei vârste, la care tinerii se formează din toate punctele de vedere. În această perioadă ei sunt cei mai vulnerabili. Toate presiunile pe care le fac societatea, familia, prietenii și cunoscuții merg înăuntrul lor și ei ajung un fel de ”oală sub presiune”, neștiind cum să dea răspunsuri și ce să facă cu aceste informații și presiuni”, spune Frunzescu.
Fenomenul poate duce la depresie, izolare și neglijență față de lucrurile și persoanele din jurul nostru. „Criteriile de diagnostic pentru dependența de social media sunt similare cu cele legate de dependența de o substanță, adică avem toleranță, avem chiar o formă de sevraj psihologic atunci când vrei să te oprești și nu mai poți, când abia aștepți să stai pe telefon. Sunt studii care arată că sunt persoane care își verifică telefonul de cel puțin 150 de ori pe zi, chiar dacă telefonul nu a făcut nicio notificare. Sunt persoane care folosesc telefonul la volan sau copii care postează des în timpul orelor, deci vorbim de neglijarea unor aspecte familiale și sociale. În condițiile în care timpul petrecut în social media crește, avem din păcate adolescenți cu tulburări de somn. Există studii care spun <<cu cât folosești mai mult social media, cu atât dormi mai puțin noaptea și ești mai singur>>”, declară Mihai Copăceanu.
Rețelele sociale sunt ca o vitrină cu prăjituri
De cele mai multe ori tinerii nu realizează că sunt dependenți de rețele sociale, iar familia realizează acest lucru destul de târziu, în unele cazuri, niciodată. „De multe ori, părinții își dau seama că stai prea mult pe telefon și nu înveți la școală sau nu citești. Atunci apar o serie de conflicte între părinți și copii, sau chiar între profesori și elevi când aceștia din urmă folosesc telefoanele în timpul orei. Am văzut școli frumoase din Sibiu, unde au pus telefoanele la începutul orelor într-un săculeț și le-au primit 6 ore mai târziu”, spune Copăceanu.
La fel ca la orice dependență, trebui să conștientizăm întâi acest lucru și apoi să începem rezolvarea problemei. „Este bine să existe aceste rețele de socializare. Important este cât de mult le accesăm și cât timp petrecem în această lume. Ea ne oferă ceva, există acolo, ca o prăjitură într-o vitrină, dar este important să ne punem întrebarea <<cât am nevoie>>? Mă duc și cumpăr toată vitrina de prăjituri, sau îmi iau doar atât cât îmi trebuie? Sau mă uit la ea și las pe mai târziu?”, explică Frunzescu.
Există ore de dirigenție în care se discută acest subiect
Tinerii din Sibiu sunt puternic afectați de dependența de rețele sociale, dar acest lucru nu este destul de cunoscut de societatea sibiană. „Tinerii din Sibiu sunt la fel de puternic influențați de mediul virtual ca tinerii din toată țara. Copii din Sibiu sunt afectați, este o chestie care nu lasă pe nimeni pe dinafară și sunt mai adânc afectați de cât ne lasă societatea să vedem”, apreciază Ioana Frunzescu.
Școlile din Sibiu au început însă să pună accent pe această dependență și importanța utilizării într-un mod corect a rețelelor sociale. „În ultimii ani am fost surprins să văd că există interes din partea școlilor pentru social media, că sunt invitați specialiști din domeniu și există ore de dirigenție sau de educație digitală în care se discută acest subiect, în care elevii află cum pot folosi social media și cum pot deveni mai buni făcând asta. Cred însă că școlile ar putea să insiste pe faptul că în timpul orelor nu se pot folosi telefoanele. Școlile vorbesc deja despre fațetele nocive ale dependenței de social media, dar poate ar trebui să implice mai mult tinerii în crearea unor proiecte despre cum social media dăunează sănătății”, recomandă Copăceanu.
Familia poate preveni utilizarea excesivă a reţelelor sociale
Pentru evitarea adicţiei faţă de rețele sociale, un rol principal îl joacă familia și școala. „Dacă familia este bine consolidată, copiii pot fi în așa fel educați încât să nu se ajungă la această dependență”, susține Ioana Frunzescu.
„O măsură ar fi să îți restricționezi contul, să îl faci privat, să primești ”follower” doar de la persoane pe care le cunoști și să nu intri în discuții cu necunoscuți. O altă măsură din partea părinților ar fi aceea de a stabili anumite ore, anumite intervale orare pentru accesul copiilor pe social media. Părinții trebuie să rețină că social media nu înseamnă doar curiozitate, informare și relaxare, ci reprezintă și o gratificare emoțională. Cu alte cuvinte, un copil se simte bine când folosește rețelele sociale, se simte plăcut, se simte conectat și copii au nevoie de conexiune, mai ales cu prietenii”, spune Mihai Copăceanu.