Provocările pe TikTok au devenit tot mai populare în rândul tinerilor, însă acest lucru poate avea efecte negative atât asupra lor cât și a celor din jurul lor. Psihologii sibieni atrag atenția că aceste provocări sunt făcute din nevoia de integrare.
TikTok este una din aplicațiile preferate ale adolescenților, iar provocările din cadrul platformei au devenit cunoscute în întreaga lume. Totuși, unele provocări pot deveni periculoase sau pot intensifica fenomenul de bullying. Recent la școala din Șura Mică a avut loc un astfel de episod, în care mai mulți copii au fost batjocoriți și puși să stea în genunchi pentru un filmuleț pe TikTok.
Conform psihologilor din Sibiu, aceste provocări sunt populare printre tineri deoarece aceștia vor să se afirme, vor să își demonstreze apartenența la un grup. „Adolescenții sunt atrași de aceste provocări din nevoia de a fi acceptați într-un grup, din cauza situației de acasă, din teribilism. Ei nu sunt conștienți că pot provoca bullying, cei care produc bullying au o suferință a lor. Dacă mergem pe partea de teribilism, s-ar putea să fie conștient, dacă mergem pe partea de a fi acceptați în grup, atunci este nevoie de a ieși în evidență cu ceva” ne-a transmis Margareta Dicu, psiholog din Sibiu.
De asemenea, copiii sunt dependenți de platforme precum TikTok pentru că simt nevoia de a găsi anumite răspunsuri pe care nu le găsesc nici în școală, dar nici în familie. „Este foarte periculos ce se întâmplă pe TikTok, dar și pe restul rețelelor sociale. Important este să fie educați, atât de școală, cât și de familie. Ei sunt curioși, și dacă în familie nu găsesc răspunsurile, atunci apelează la aceste aplicații” a specificat Ioana Frunzescu, psiholog specialist in psihoterapie. 
Succesul provocărilor vine din nevoia de apreciere
Provocările de pe TikTok, fie periculoase sau nu, se bucură de un succes continuu. Acest succes vine din dorința tinerilor de a fi observați și apreciați. „Au succes datorită caracterului surprinzător și tentant, au succes datorită faptului că primesc o apreciere în mod instant ceea ce le crește enorm stimă de sine ”bă, ai văzut ce am făcut, ce tare sunt”. Și au succes deoarece sunt făcute în grup și în public. Un singur adolescent nu ar avea puterea de a face astfel de lucruri. Ori forța și presiunea grupului este mult mai puternică decât voința personală” a transmis Mihai Copăceanu, psiholog.
O altă provocare care a stârnit controverse în Sibiu, a fost realizată de o tânără care s-a filmat într-un supermarket din Sibiu în timp ce înțepa cu un ac prezervative și pe care mai apoi le punea la loc pe raft, totul pentru a primi mai multe aprecieri pe TikTok.
Copiii nu sunt conștienți că provoacă bullying
Specialiștii consideră că episoadele de bullying pe care adolescenții le fac prin intermediul provocărilor de pe TikTok nu sunt conștientizare ca atare, ele sunt o metodă de a deveni un model, un idol în rândul celorlalți. „. La vârste mici, ei cred că e din joacă, la vârste mai mari este parțial conștient sau conștient, depinde și de interesul pe care îl au și de scopul lor. Sunt la vârsta la care vor să impună. Asta se trage și din sistemul de valori care este inversat, noi ne putem valoriza prin calitățile, ei nu pot să se valorizeze așa, încearcă să fie modele” susține Angela Muntean, psihoterapeut din Sibiu.
O soluție pe care o găsesc psihologii sibieni ar fi impunerea anumitor reguli la copii mai mici, recum limitarea accesului la platforme. „La 12-13 ani, copilul nu ar trebui să aibă acces la astfel de platforme. Dacă un copil de 12-13 ani are acces la TikTok, atunci este clar că vine din familie, părintele ar trebui să știe ce platforme urmărește copilul său, ar trebui să aibă un control al dispozitivelor. Dacă au acces, înseamnă că părinții nu au introdus niște limite” ne-a spus ne-a transmis Margareta Dicu.
Bullying-ul prezent în școli dintotdeauna
Bullying-ul a devenit din ce în ce mai cunoscut în școli, mulți copii se confruntă cu astfel de situații, care îi pot afecta mai târziu. „ Este o chestie curentă la vârstele astea, educația își spune cuvântul, accesul la toate platformele astea, baza este educația părintească, acolo trebuie lucrat. Copiii au impresia că li se cuvine orice și că pot face orice cu oricine” a completat Angela Muntean.
„Școlile au nevoie de implementarea unor politici de zero toleranta la orice mică deviere de comportament, la indisciplină, astfel incat sa nu se ajungă la comportamente riscante, la delincvenței juvenile. Profesorii au obligația să intervină, nu să închidă ochii. Cu cat primele abateri sunt sanctionate, cu atat riscul ca unele comportamente în scoala să degenereze este mai scăzut. În cazurile grave e nevoie de efortul colectiv atât al școlii cât și al părinților și desigur al psihologului sau serviciile sociale” susține Mihai Copăceanu.