O serie de probleme au fost descoperite la mai multe imobile de tipul monument istoric, după ce Direcția de Cultură a demarat o acțiune de control a clădirilor de patrimoniu din centrul istoric al Sibiului.
Printre clădirile istorice la care s-au constatat nereguli se află și casa nepotului baronului Samuel von Brukenthal, fostul guvernator al Transilvaniei. Este vorba despre Palatul Orășenesc Carol și Michael Brukenthal, de pe strada Avram Iancu nr. 8, care a fost vândut, dar identitatea noului proprietar nu este cunoscută. În urma unui control, specialiștii în patrimoniu au descoperit că aici se execută o serie de lucrări de renovare ilegale, relatează Adevărul.
„Direcția de Cultură a fost aici, în control!”, mesajul lăsat pe perete
„I-am găsit pe unii pe Avram Iancu nr. 8, în casa nepotului lui Brukenthal, monument istoric de categoria A, cu frescă pe tavan, că au dat cu ciocanul! Dorel, de unde să știe! Lucrări fără aviz sau acord!”, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” istoricul Ilie Dan Nanu, directorul Direcției Județene de Cultură Sibiu, Ilie Dan Nanu, despre ce s-a descoperit în această clădire de patrimoniu vandalizată, în urma controalelor.
„Am fost acolo de cinci ori și am găsit ușile deschise și pe nimeni înăuntru. Și am lăsat pe perete, scris mare: «Direcția de Cultură a fost aici!» și un număr de telefon. Bineînțeles că m-au sunat să mă întrebe cu ce drept am intrat! Le-am explicat că am legitimație de control! Dacă era deschis… doar n-am intrat prin efracție!”, a mai menționat specialistul.
Lucrări originale, distruse de „dorei”
Clădirea din secolul al XV-lea, transformată într-o reședință magnifică în 1799, care a găzduit de-a lungul timpului Curtea de Justiție Regală Maghiară și o reprezentanță a faimoasei firme de mașini de cusut „Singer”, păstrează mare parte din elementele originale, chiar dacă, de-a lungul secolelor, a trecut, ca majoritatea imobilelor istorice, prin diverse transformări majore.
Zona în care se află, centrul istoric Sibiu, este un perimetru în care terenul era limitat dar şi foarte scump. Aici se poate admira din plin arhitectura Sibiului.
Clădirea de proporții moderate, cunoscută și drept Casa Karl și Michael Brukenthal, satisfăcea la vremea ei necesitățile unei familii nobiliare săsești, având plan închis și o curte interioară dreptunghiulară, cu o galerie deschisă sprijinită pe coloane dorice.
Pe lângă accesul în interior, printr-o trecere boltită semicilindric, din curte spre grădină se ajunge prin două pasaje simetrice boltite în cruce. Bolți semicilindrice sau cu penetrații există și la parterul clădirii, dar cele mai deosebite sunt cele din casa scărilor, precum și tavanele încăperilor de la etaj, opt la număr, în special cel al sălii de recepție.
Balustrada în stil empire, a balconului de la intrare, poartă și acum monograma proprietarilor – „BB”. Iar exemplele de acest gen pot continua.
Doar că, potrivit reprezentanților Direcției de Cultură Sibiu, muncitorii care se ocupau de renovare, n-au ținut cont de aceste aspecte, de faptul că aduc modificări unui monument istoric.
„Pentru orice intervenție într-un monument istoric e nevoie de acord scris”
„Mulți merg pe premisa că dacă sunt prinși – bine, dacă nu – sunt negustori cinstiți! Dacă e un singur proprietar în curte și face lucrări interioare, este mai greu de depistat, iar unde sunt mulți colocatari sau coproprietari, dacă nu se reclamă reciproc, devin complici: frăția hoților!”, a recunoscut directorul de la Cultură despre cum se realizează ilegalitățile la clădirile de patrimoniu.
Aceeași sursă a menționat și ce motive invocă proprietarii atunci când sunt prinși că realizează lucrări fără aviz sau acord.
„Legea, mai nou, permite să primește și un acord, dacă lucrările nu impietează prea tare. Auziseră ei (muncitorii cu care au vorbit inspectorii de la Cultură – n.red.) de undeva, că nu mai e nevoie de autorizație, dar de acordul nostru tot este nevoie! Pentru orice intervenție într-un monument istoric este nevoie de acest acord scris, chiar dacă nu mai trebuie autorizație pentru anumite lucrări care nu afectează structura sau forma monumentului”, a mai precizat specialistul.
Vânzătorul a omis să permită dreptul de preempțiune al Ministerului Culturii
Inspectorii de la Cultură au reușit să vorbească cu muncitorii și fostul proprietar și au aflat astfel că s-a mai încălcat o reglementare legislativă.
„Am vorbit doar cu cel care lucra acolo (muncitorul găsit mai apoi la fața locului – n.red.)… Cel care apare la Taxe și Impozite, ca proprietar, este o altă persoană care susține că a vândut, dar nu vrea să spună cui. Conform Legii Monumentelor, Ministerul Culturii trebuia să-și exercite în această situație dreptul de preempțiune la cumpărare. Susține că ne-a înștiințat, doar că la noi nu există nicio astfel de solicitare”, a mai menționat directorul Dan Nanu.
„În Cartea Funciară scrie clar ce ai voie și ce nu ai voie să faci”
Șeful de la Cultură a vorbit pentru „Adevărul” și despre condițiile speciale de care trebuie să țină cont orice vânzător sau cumpărător al unui imobil de patrimoniu.
„În cazul fiecărei clădiri istorice, indiferent că este compusă din 10 apartamente, fiecare apartament când se vinde prima oară primește obligația de folosință a monumentului care însoțește cadastrul imobilului pe toată durata existenței sale… Și care trebuie înscrisă în Cartea Funciară. Acolo scrie clar ce ai și ce nu ai voie să faci. Despre ce vorbim? Nu există n-am știut! Însemnul de monument este pe casă!”, a mai atras atenția istoricul sibian.
Acesta a mai menționat și că necunoașterea legii nu absolvă pe nimeni de consecințe: „Adică știi că ai dreptul să nu plătești impozit pe imobil, dar obligațiile? Și în Constituție sunt drepturi și obligații! Toată lumea se bate cu pumnul în piept: e dreptul meu constituțional, fără să amintească și de obligații!”.
