Salvatori de vieți sau eroi – așa pot fi descriși membrii echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu. Indiferent că este vorba de incendii sau accidente rutiere cutremurătoare, pompierii – acesta este rolul profesional „oficial” al salvatorilor de la ISU Sibiu- sunt cei care fac tot ce le stă în putință pentru ca oamenii să iasă teferi din situațiile respective.

Lucian Căluțiu și Iulian Spinciu lucrează amândoi ca pompieri la ISU. Ei sunt cei care se ocupă de cele mai multe ori de descarcerări – este o misiune grea pentru care sunt nevoiți să-și controleze emoțiile și să se mobilizeze exemplar, pentru că la descarcerare o secundă „cântărește” mai greu decât de obicei. Amândoi sunt la datorie de fiecare dată când sună alarma și e nevoie de ei, amândoi sunt motivați de succesul intervențiilor și de faptul că ajută oameni aflați în cele mai grele momente din viață. Cei doi eroi spun că nu s-au gândit nicio clipă că meseria ar fi prea grea și că ar lua în calcul o reprofilare profesională.

Sprijinul colegilor contează foarte mult

Lucian are o vechime de 14 ani în domeniu și spune că și-a dorit să devină pompier. „În 2006, nu știam pe ce drum să apuc și am hotărât să dau la Școala de Pompieri. Auzisem, și știam, că e o meserie frumoasă, văzută bine de toată lumea, și m-am gândit că o să mă întărească pe mine ca om. Eram un copil pe vremea aceea, și mi-am zis că trebuie să face ceva să îmi întăresc caracterul și să fie și o meserie frumoasă care să-mi placă. Am dat admitere, prima dată nu am luat, dar am făcut meditații și după aceea am reușit”, povestește acesta.

Prima intervenție la care a participat i-a rămas în minte până acum. „Îmi amintesc că s-a întâmplat în timpul școlii – s-a dus un om în pădure și i-a căzut un copac în cap, era mult sânge. Am ajuns înapoi în unitate și am povestit cu colegii – cred că acest lucru este foarte important, pentru că ne ajută să ne susținem reciproc. Asta este meseria, aici vedem foarte multe chestii și foarte multe situații care sunt dure, dar am trecut peste toate cu bine. La început este destul de greu, până te formezi, iar sprijinul colegilor contează foarte mult. Munca în echipă este cea mai importantă deoarece ne susținem cu toții. Nu este o muncă pe care să o faci individual – aici totul se face în echipă, de la coordonare până la susținere”, ne-a spus Lucian.

Și Iulian, care are 11 ani de meserie, își amintește clar prima experiență pe care a avut-o ca pompier. Era încă în școală, făcea practică la ISU Vâlcea și a trebuit să intervină noaptea la un incendiu de la o stână. „Accesul cu autospecialele nu a fost posibil până la stână, deci a fost foarte dificil. Am reușit să salvăm o parte din animale și o parte din gospodărie”, ne povestește el.

VIDEO Poveștile neștiute ale salvatorilor de vieți din Sibiu – Lucian și Iulian: „Trebuie mereu să ai capul limpede”

”Asul din mâneca” salvatorilor – O jucărie de pluș pentru copii

Pentru Lucian și Iulian cele mai grele intervenții sunt cele în care sunt implicați copii. ”Când sună alarma și ni se spune prin portavoce ce situație avem, dacă auzim cuvântul „copil” începem să grăbim lucrurile și să facem totul mai repede. Probabil că se descarcă mai multă adrenalină. Abia așteptăm să ajungem la cazul respectiv să vedem ce putem face pentru copilul respectiv”, spune Lucian.

În situațiile în care sunt implicați copiii, ”asul din mâneca” salvatorilor – în afara uneltelor pe care le folosesc pentru descarcerări – este o jucărie de pluș. Ea stă mereu pe bordul mașinii de descarcerări și îi ajută pe cei mici să găsească alinare atunci când o țin în brațe. „De multe ori copiii plâng și sunt supărați pentru că nu înțeleg ce se întâmplă. Trebuie să vorbim cu ei să se deconecteze și avem o jucărioară pe care le-o dăm. Orice ajută, chiar și un mic iepuraș. De-a lungul timpului am avut mai multe mascote, s-au plimbat la pacienți pentru că am simțit că au nevoie”, spune tânărul salvator.

Accidentele rutiere grave nu li se șterg din memorie

Toate misiunile sunt grele, spun cei doi salvatori, dar accidentele rutiere grave, la care este nevoie de descarcerare, sunt cele mai grele. Fiecare dintre ei și-a amintit câte o situație nefericită de acest fel, ambele petrecute în județul Sibiu.

„A fost un accident pe Șoseaua Alba Iulia – o mașină a intrat într-un stâlp cu o viteză de 160km/h, și efectiv s-a pliat pe acesta. Am ajuns acolo, mașina ardea, o persoană era înăuntru încarcerată și unii strigau că este gaz”, povestește Lucian. ”Noi avem o vorbă: <<Siguranța salvatorului, dar nu vrem eroi morți>>, dar situația a cerut să intervenim. Am luat stingătoarele și am stins focul de la mașină. Am început să descarcerăm și am întrebat șoferul dacă a mai fost cu cineva în mașină. Ne-a spus că nu, dar de fapt nu a fost așa. Din păcate, în mașină mai era o persoană care decedase. A fost o situație foarte dificilă – toate condițiile au fost neprielnice, ploua și, în plus, o colegă de-a noastră de pe SMURD o cunoștea pe victima care murise”, povestește Lucian.

Iulian spune că accidentul care l-a șocat și pe care nu o să-l poată șterge niciodată din memorie s-a întâmplat într-o seară de iarnă. „Pe la ora 17:00 am fost solicitați la un accident rutier, în localitatea Hosman, în drum spre Agnita, unde două autoturisme s-au ciocnit frontal. Am fost înștiințați că sunt patru victime. Am ajuns la locul intervenției și când ne-am dat jos din autospeciale se auzea cum scârțâiau sub picioarele noastre plasticele celor două mașini. Victimele erau împrăștiate, a trebuit să le căutăm pe întuneric cu lanterna. Din păcate, toate cele patru victime au fost găsite decedate. Asta a fost șocant”, povestește tânărul.

VIDEO Poveștile neștiute ale salvatorilor de vieți din Sibiu – Lucian și Iulian: „Trebuie mereu să ai capul limpede”

„Trebuie să ai capul limpede”

Cei doi văd descarcerarea ca pe o misiune în care trebuie să-și controleze foarte bine emoțiile pentru ca intervenția să se termine cu succes. „Noi nu primim misiunea de a descarcera, noi primim misiunea de a salva viața unui om. Trebuie să ai capul limpede pentru a putea face bine orice e nevoie ca să salvezi  persoana respectivă. Dacă te cuprind emoțiile s-ar putea să uiți ceva și să nu procedezi corect, or noi  avem niște pași pe care trebuie să-i urmăm. Totul se face ca la carte. Emoții poate avem când plecăm din curte, dar odată ajunși la fața locului ne dăm tot interesul pentru a salva persoana respectivă”, spune Lucian.

Lucian și Iulian consideră că emoțiile și frica merg mână în mână, dar acest lucru nu înseamnă că ele pun stăpânire pe ei. Amândoi știu cât de important este ceea ce fac și că, odată ce sună alarma, salvarea unei vieți sau a mai multora e în mâinile lor și ale paramedicilor. „Eu consider că emoțiile mele sunt constructive și de fiecare dată când plec la o intervenție, datorită faptului că încerc să mă gândesc la tot ce am de făcut, emoțiile se pierd efectiv, e ca și cum le trec într-un spațiu închis. Frica este permanentă, dar nu o băgăm în seamă și ne facem treaba. Oameni decedați sub ochii mei au fost și probabil vor mai fi, dar asta ne este meseria, trebuie să facem față și să trecem peste orice”, mărturisește Iulian.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică