În Sibiu, logopezii se află la mare căutare din cauză că mulți copii fie nu pot pronunța anumite sunete, fie se bâlbâie pur și simplu. Părinții îi consideră cel mai adesea doctori, însă logopezii cu care am vorbit spun că preferă să fie considerați ”prieteni” care ajută copiii în rezolvarea unei probleme de vorbire.
Gabriela Marian este unul dintre logopezii cunoscuți din Sibiu, care ajută zeci de copii să articuleze cuvinte cât mai corect și să învețe să pronunțe sunetele clar. De cele mai multe ori, spune Gabriela, copiii ajung la logoped prea târziu deoarece părinții ascultă de părerile celor din jur – educatoare sau profesori – și îi duc la logoped abia la vârsta de șase ani, cu toate că un copil ar trebui să meargă la logoped încă de la patru ani. În același timp, mulți părinți iau decizia de a merge cu copilul la logoped doar atunci când observă o problemă în vorbirea acestuia.
Lipsa comunicării afectează învățarea sunetelor
Copiii ajung la logoped din multe cauze. Cele mai întâlnite sunt lipsa de stimulare a limbajului în familie, timpul îndelungat petrecut de copii pe telefoane și alte gadget-uri, și timpul foarte puțin petrecut de părinți cu copiii. Din aceste motive, copiii ajung la logoped cu tot felul de deficiențe de vorbire – unele mai grave, iar altele mai ușoare.
„Copiii vorbesc din ce în ce mai greșit. A crescut procentul celor cu tulburări de pronunție”, ne-a declarat Gabriela Marian. „Părintele îmi spune un sunet, dar nu știe celelalte sunete pentru că nu a fost atent sau atentă la copil. La mulți copii, aparatul fonoarticulator nu este dezvoltat corect. Sunt foarte mulți care nu pronunță sunetele „r”, „ș”, sau grupuri de litere, și atunci au nevoie de mobilitate linguală. Dacă aparatul vorbitor nu este dezvoltat corect, pronunția va fi deficitară. Eu mă confrunt zi de zi cu lipsa stimulării limbajului – părinții nu îi corectează pe copii, respectiv nu prezintă modelul corect al vorbirii, și atunci copilul nu are modelul reflectat și nu știe cum se spune corect”, spune logopedul.
Alintatul are efecte negative
Alintatul reprezintă o altă cauză care are efecte negative asupra vorbirii copiilor. De cele mai multe ori, din iubire și drag pentru copil, părinții vorbesc cu diminutive sau „stâlcesc” cuvintele din amuzament. Logopedul încurajează vorbitul corect cu copiii încă de la bun început, pentru ca mai târziu acesta să nu se confrunte cu probleme de vorbire. „Sunt niște deprinderi de pronunție greșit însușite. Părinții îi alintă și întăresc modelul greșit al pronunției și repetă după copil tocmai ca să se distreze. Folosesc tot timpul diminutive de genul „păpiță” și „ciorbiță”, dar copilul trebuie să audă tot timpul vorbirea clară și corectă”, spune logopedul sibian.
Bâlbâiala nu este o boală
Bâlbâiala este o altă problemă cu care se confruntă copiii cu vârste peste 4 ani. „Nu este o boală, este o tulburare de ritm și de fluență. Sunt copii foarte isteți care se bâlbâie, pentru că ei gândesc înainte să vorbească și le vine mai greu să își așeze cuvintele corect într-o frază, să aibă o vorbire coerentă. Este foarte important să apelezi și la un consilier sau un psiholog, pentru că ține mai mult de partea de familie. De obicei, bâlbâitul apare pe fond emoțional, în urma unor șocuri”
Cele mai bune exerciții pentru copiii care se bâlbâie, spune logopedul, sunt cele de respirație. „Exerciții de suflat în instrumente muzicale, în baloane de săpun, în lumânare, bărcuțe puse pe apă și copilul să sufle în ele, să aburească oglinda, geamul, orice exercițiu care implică respirația prinde bine. Trebuie să existe un echilibru între inspir și expir”, spune Gabriela Marian.