Imagini cu lotul doi al Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost surprinse de o dronă. În filmări se pot observa forajele geotehnice ți o porțiune din autostrada care urmează să străpungă munții, între cele două județe învecinate, respectiv Sibiu și Vâlcea.
Autostrada care va lega sudul țării de Transilvania străbate porțiunea montană pe un traseu care cuprinde loturile 2 și 3 – cele mai scumpe și cu cele mai complexe lucrări: tuneluri, viaducte, ecoducte etc, relatează Adevărul.
Lotul 2 începe de la Boița – Sibiu și se finalizează la Cornetu (Racovița) în județul Vâlcea, chiar lângă Mănăstirea Cornetu, considerată unică în lume, întrucât pe sub zidurile sale trece calea ferată de pe Valea Oltului, care leagă Râmnicu Vâlcea de Sibiu.
Lucrările pentru foraje, necesare completării studiilor geotehnice și realizate de firma Geostud, sunt încă în desfășurare. Ele au putut fi observate încă din vară pe porțiunea din județul Sibiu. În luna septembrie și conducerea Consiliului Județean Vâlcea anunța că turcii de la Mapa s-au apucat să facă foraje în zona Racovița, dar și la Câineni.
În colajul video atașat se pot vedea lucrările de forare în cele două județe, în ordinea în care au fost realizate: la finele lunii iulie în zona Boița – Sibiu, în septembrie în Racovița – Vâlcea, iar zilele trecute, din nou la Boița.
Imaginile surprinse în județul Sibiu au fost realizate de Ioan Adrian Gica, care și-a deschis un canal de You Tube dedicat stadiului lucrărilor la Autostrada A1 Sibiu – Pitești, în principal cu lotul 1 și mai nou și cu lotul 2, surprins din dronă. Ele surprind zona de la nodul de la Boița, până unde ar urma să fie străpuns versantul pentru primul tunel.
Filmările din Vâlcea au fost realizate de Compartimentul Comunicare din cadrul Consiliului Județean Vâlcea.
„Cei de la Mapa încep să-și pregătească terenul pentru primăvara viitoare”
„Începe greul, dar va fi bine…Vom avea autostradă!”, menționa președintele CJ Vâlcea în urma unei deplasări în teren pentru a vedea cum se execută lucrările.
„Este o lucrare extrem de importantă pentru județul Vâlcea. Constructorul tronsonului 2 Boița – Cornetu al Autostrăzii Sibiu Pitești și-a mobilizat deja utilajele în teren și a demarat lucrările de proiectare”, mai adăuga Constantin Rădulescu.
„Cei de la Mapa încep să-și pregătească terenul pentru primăvara viitoare”
„Începe greul, dar va fi bine…Vom avea autostradă!”, menționa președintele CJ Vâlcea în urma unei deplasări în teren pentru a vedea cum se execută lucrările.
„Este o lucrare extrem de importantă pentru județul Vâlcea. Constructorul tronsonului 2 Boița – Cornetu al Autostrăzii Sibiu Pitești și-a mobilizat deja utilajele în teren și a demarat lucrările de proiectare”, mai adăuga Constantin Rădulescu.
Pentru porțiunea dinspre Sibiu, realizatorul imaginilor surprinse cu drona a explicat: „Am aruncat un ochi și pe lotul 2, acolo unde încet – încet cei de la Mapa încep să-și pregătească terenul pentru primăvara viitoare. Momentan se lucrează la completarea forajelor, dar și la executarea unor drumuri de acces în zonele forestiere ce vor trebui defrișate! Acțiunile acestea sunt dispuse atât la Boița (tronsonul din Sibiu – n.red.), cât și la Racovița (porțiunea din Vâlcea (n.red.), în capătul celălalt al lotului!”.
Se speră ca ordinul de execuție al lucrărilor să fie primit vara următoare, până atunci urmând ca terenul să fie pregătit pentru o lucrare plină de provocări pe măsura tehnologiei acestui secol.
Sondajele geotehnice sunt necesare pentru a se ști soluția la care se va recurge, care va fi decisă împreună cu reprezentanții CNAIR (Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere).
Traseu de coastă, în loc de luncă
Au existat multe voci care s-au arătat contrariate de traseul ales, pe partea vestică (dreaptă) a Oltului și nu pe cea estică (stânga), unde zona pare mai puțin dificilă, fiind mai joasă și de unde s-ar fi putut face și o conexiune cu viitoarea autostradă care merge spre Făgăraș.
Cunoscătorii în infrastructură susțin însă că soluția este condiționată de panta maximă pe axul longitudinal și raza minimă a curbelor, având în vedere normativele existente care reglementează înclinația maximă și o rază minimă în cazul proiectării. „Cu cât crești limita de viteză cu atât curbele trebuie să fie mult mai largi și înclinația mai mică. La sud de Boița, Oltul face o curbă în loc și este o zonă cu diferență substanțială de înălțime. În plus, autostrada trebuie să iasă din tunel peste șoseaua deja existentă și să treacă pe malul opus unde va fi făcută cea mai mare parte a construcției”, a explicat un internaut la una dintre postările lui Ioan Adrian Gica motivul pentru care s-a ales traseul actual.
Cert este că inițial, primul studiu de fezabilitate cuprindea un traseu care mergea chiar prin stânga Boiței și a DN 7. El a fost modificat, prin dreapta, la actualizarea studiului de fezabilitate din 2016, pentru a se evita o zona sinuoasă a râului Olt, mai instabilă și supusă eroziunii. S-a considerat că traseul de coastă este unul mult mai stabil.
353 de foraje la diferite adâncimi, pentru calitatea solului și modul de intervenție
Lotul 2 al A1, Boița – Cornetu, va avea o lungime de 31,33 km, între km 13 + 170 m şi km 44 + 500 m, distanță pe care ar urma să se realizeze 353 de foraje, la diferite adâncimi, pentru a se stabili calitatea solului și, implicit, modul în care se va interveni pentru realizarea lucrărilor propriu-zise.
Acest tronson prevede construcția a 49 de poduri şi viaducte, şapte tuneluri din care cel mai mare, cel de la Câineni (Vâlcea) va avea 1,6 km lungime, trei spaţii de servicii şi un ecoduct – o supratraversare pentru animale, în zona Lazaret (Sibiu). Pe traseu vor exista și panouri fonoabsorbante în zona localităţilor sau a ariilor protejate.
În luna februarie a fost semnat contractul de peste 4,2 miliarde lei (fără TVA), pentru această secțiune, cu asocierea turcă Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS. Finanţarea este asigurată din fonduri europene.
Turcii de la Mapa şi Cengiz au la dispoziţie 18 luni pentru proiectare, iar alți patru ani şi două luni pentru execuţie. Secţiunea ar urma să fie gata până în 2028.
