Din păcate, potrivit unei statistici recente, se pare că românii nu pun preț pe asigurarea locuințelor. Optzeci la sută dintre ei nu au casele asigurate.
Directorul general PAID România, Nicoleta Radu, a afirmat joi, că în ţara noastră doar 20% din populaţie are locuinţele asigurate şi a atenţionat asupra riscurilor la care se expun românii neprotejaţi în faţa urmărilor dezastrelor, notează Agerpres.
„Evenimentele naturale pot produce pagube. Cred că avem suficiente motive să încetăm să mai gândim că nouă nu ni se poate întâmpla. Iată că ni se întâmplă şi ni s-au întâmplat în ultimii ani lucruri pe care nu le-am fi gândit niciodată a fi posibile. De aceea spun că sunt lucruri care trebuie să ne facă să gândim mult mai mult atunci când avem de luat decizii referitoare la protecţia noastră”, a spus Nicoleta Radu, la Biblioteca Naţională.
Aceasta a participat la vernisajul expoziţiei-concurs de fotografie pe tema urmărilor dezastrelor naturale – ReExpoziţia, care reuneşte, alături de imaginile înscrise în competiţie, şi fotografii din arhiva Agerpres.
Directorul PAID România a amintit că pentru protecţia împotriva dezastrelor, „există mecanismul asigurării şi el trebuie activat”.
„În România avem asigurarea obligatorie a locuinţelor, care este menită a acoperi cele trei riscuri de impact – cutremur, alunecări de teren şi inundaţie. Este un mecanism accesibil. Poliţa a fost 8 lei pe lună şi cu toate acestea este greu de explicat de ce în România doar 20% din populaţie are locuinţele asigurate. Practic, în România patru din cinci locuinţe nu au niciun fel de protecţie în faţa dezastrelor naturale (…) Ne-am dori ca aceia care văd expoziţia să încheie şi o asigurare”, a adăugat Nicoleta Radu.
Şeful Serviciului Prevenirea Dezastrelor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, colonelul Francisc Senzaconi, a făcut un apel la „creşterea rezilienţei”, prin pregătirea pentru evenimente majore precum dezastrele naturale.
„Trăim într-o lume în care dezastrele au început să devină din ce în ce mai ‘obişnuite’, în ghilimele, adică ne întâlnim cu ele din ce în ce mai des. Şi cu toate acestea nu suntem conştienţi de impactul acestora asupra noastră. Pe lângă măsurile autorităţilor (…), există o parte de prevenire care este la îndemâna cetăţenilor şi care se aplică nu în etapa acută a dezastrelor, pe care noi o gestionăm, ci în etapa următoare, de post-dezastru, când nevoile populaţiei se schimbă. Aceste instrumente sunt, printre altele, asigurările”, a declarat Senzaconi.
Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a afirmat că instituţia pe care o conduce are o relaţie directă atât cu autorităţile, cât şi cu cei afectaţi de dezastrele naturale.
„Suntem un depozitar preţios, spun eu, nu doar lăudând instituţia pe care o conduc, dar, din cele 4,5 milioane de fotografii pe care le deţinem în Arhiva Fotografică a AGERPRES, cea mai veche este de la o inundaţie din 1927. Relaţia noastră este una directă. Oficialităţile au campanii de prevenire împotriva dezastrelor, părţile asiguratorii încearcă să prevină, pentru că nu îşi doreşte nimeni să ajungă la un dezastru, iar noi, ca jurnalişti, avem rolul de a disemina aceste informaţii. Avem aici imagini de după dezastre. Să ştiţi că nu doar imaginile acestea sunt în Arhiva AGERPRES. Avem imagini şi cu o rază de speranţă, atunci când se încearcă reconstruirea, reabilitarea celor distruse”, a spus directorul Agenţiei Naţionale de Presă.
Claudia Nicolae consideră că imaginea rămâne cel mai fidel martor al unui eveniment la care jurnaliştii, prezenţi alături de autorităţi, „încearcă să ajute”.
„Putem scrie ca jurnalişti, putem povesti, putem lua reacţii, putem prezenta declaraţii ale oficialilor, dar imaginea rămâne peste ani şi ea constituie cel mai puternic impact pentru un cetăţean. (…) Alături de jurnalişti, pe teren o să vedem pompierii, o să vedem Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă care, împreună, încearcă să salveze şi încearcă să ajute. Noi imortalizând momentul, autorităţile încercând să dea o mână de ajutor”, a adăugat aceasta.
Expoziţia-concurs de fotografie pe tema urmărilor dezastrelor naturale (inundaţii, alunecări de teren sau cutremure) – ReExpoziţia a fost deschisă, joi, în Ziua Internaţională a Reducerii Riscurilor la Dezastre Naturale, la Biblioteca Naţională a României.
ReExpoziţia este un proiect al Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), realizat cu scopul de a le reaminti românilor despre caracterul ciclic şi repetitiv al dezastrelor.
Realizate de profesionişti şi amatori, lucrările fac parte dintr-o amplă campanie de conştientizare şi de sensibilizare a publicului asupra caracterului repetitiv al dezastrelor naturale şi importanţa asigurării locuinţelor împotriva acestora.
Expoziţia, al cărei vernisaj a fost amânat din cauza evenimentelor din Ucraina, poate fi vizitată până pe 26 octombrie.
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale – PAID – este o componentă esenţială a programului român de asigurare a catastrofelor, program gestionat de Ministerul Afacerilor Interne. Conform legii, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României – cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Activitatea efectivă a PAID a început în februarie 2010, iar prima zi de emitere a asigurărilor obligatorii pentru locuinţe a fost 15 iulie 2010.
