Drumul Național 7 care face legătura între Sibiu și Vâlcea, este mult mai sigur față de Defileul Oltului, în privința căderilor de bolovani pe carosabil. În ultimii ani, pe Valea Oltului nu a murit nicio persoană din cauza caderilor de stânci pe drum.
Este vorba în principal despre montarea de plase de siguranță și bariere de plase, pentru retenția bolovanilor care cad de la înălțime, dar și de ranguire versanți – proces prin care, cu ajutorul alpiniștilor utilitari, sunt îndepărtate pericolele de pe stânci. Lucrări de peste 60 de milioane de lei prevăzute și într-un acord – cadru ce se va derula pe patru ani și care urmează să fie lansat în scurt timp, relatează adevarul.ro
Cum și în ce condiții se montează plasele de siguranță și barierele de retenție
În urma tragicului eveniment de pe DN66 – Defileul Jiului, în care un șofer a murit în urma dislocării unui bolovan / stâncă de pe versant, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a cerut tuturor direcțiilor regionale din cadrul instituției să realizeze noi verificări și intervenții suplimentare pe drumurile care tranzitează zonele montane.
O astfel de zonă este Valea Oltului – DN7 / E81 – porțiune cuprinsă între județele Vâlcea și Sibiu.
Cine își împarte responsabilitatea: de Sibiu răspunde Brașovul, de Vâlcea răspunde Doljul
Pentru tronsonul din Sibiu este responsabilă Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov. Lucrările la carosabil demarate aici în vară, ce urmează să se finalizeze până la sfârșitul anului, pe sectorul cuprins între limita cu județul Vâlcea și Boița – Sibiu, la ieșirea nordică din defileu, prevăd printre altele și amplasarea de plase de siguranță speciale împotriva căderilor de piatră, bolovani, stânci, pe versantul care străjuiește partea vestică a drumului.
„Pe Valea Oltului, lucrările care se desfășoară în acest moment între Boița – Sibiu și limita cu Vâlcea, pe lângă consolidarea malului Oltului și refacerea structurii drumului, a podețelor etc., includ și amplasarea de bariere și plase de retenție pentru stânci, pe mai bine de patru kilometri lungime. Plasa de retenție îmbracă stânca, iar așa-zisele bariere sunt perpendiculare pe stâncă, precum niște balcoane. Sunt tot plase, dar montate ca niște terase. Dacă din plasa de retenție nu poate pleca piatra, barierele sunt pentru pietrele care cad de mai sus, de la înălțime”, a explicat pentru „Adevărul” Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al DRDP Brașov.