Participanții la Școala de Arhitectură și Urbanism organizată de către Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu în perioada 15-24 septembrie 2022, au ajuns la concluzia că Bulevardul Victoriei ar putea fi transformat într-un traseu prioritar pentru deplasările nemotorizate, oferind o alocarea echitabilă a spațiilor către toate categoriile de utilizatori.
Bulevardul Victoriei, una dintre cele mai importante străzi ale orașului Sibiu și singura care face legătura directă între Centrul Istoric și Parcul Sub Arini, ar putea fi transformat într-un traseu prioritar pentru deplasările nemotorizate, oferind o alocarea echitabilă a spațiilor către toate categoriile de utilizatori. Aceasta este concluzia participanților la Școala de Arhitectură și Urbanism organizată de către Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu în perioada 15-24 septembrie 2022. Școala de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu a fost co-finanțată de către Primăria Municipiului Sibiu și Uniunea Arhitecților din România, având ca parteneri Hotelul Parc și Habermann Markt.
Viitoarea promenadă ce leagă centrul orașului Sibiu de parcul Sub Arini (cel mai mare parc al orașului) ar trebui să ofere confort și siguranță pietonilor în deplasarea pe bulevardul Victoriei și să răspundă nevoii de recreere a sibienilor, deschizând totodată posibilitatea de a avea în viitorul apropiat un culoar verde, prietenos deplasărilor nemotorizate, care să străbată întreg orașul, de la Gara CFR până în Muzeul Astra.
În momentul de față, bulevardul Victoriei avantajează prioritar automobilelor. Din punct de vedere organizațional și dinamic, trama stradală actuală prezintă mai multe segmente diferite, care necesită o tratare personalizată. În urma analizelor echipei de proiect participante la Școala de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu, una dintre cele mai problematice zone este cea aflată între străzile Justiției și av. Ilie Măcelaru, în fața Palatului de Justiție, unde mai mult de 78% din lățimea bulevardului este dedicată mașinilor. 13 metri din lățimea de 16,6 m. utili ai bulevardului sunt în prezent ocupați de parcări și benzile de circulație auto, pietonii deplasându-se aici pe cele două trotuare înguste de maxim 1,5 m. În același timp pista de biciclete, cu o lățime de doar 60 de cm, este înghesuită între traficul auto și mașinile parcate lateral, paralel cu bordura.
O altă zonă extrem de disputată între șoferi și pietoni este cea aflată între străzile Rennes și Justiției, procentul folosit de către pietoni fiind în continuare foarte mic –doar 4%– deși aici trotuarele nu sunt folosite doar ca legătură pietonală, ci și pentru relaxare, în zonă fiind active mai multe spații comerciale și de servicii – cafenele, magazine, restaurante, spații de birouri.
“Primul meu gând atunci când am ajuns la Sibiu a fost –De ce așa de multe mașini?– deoarece am aterizat într-o după-masă, atunci când orașul era aglomerat. Descoperind Sibiul, mi-am dat seama cât de frumos este și câtă valoare îi aduce Parcul Sub Arini, acest parc uriaș conectat cu pădurea. Bulevardul Victoriei are un potențial uriaș de a lega Centrul Istoric al orașului cu Parcul Sub Arini, acesta fiind motivul pentru care am venit în România.” a spus Olena Pitirimova, una dintre coodonatoarele venite din Ucraina special pentru Școala de Vară de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu. Olga este arhitect peisagist și consultant în dezvoltare urbană, fiind absolventă a Universității Naționale de Științe ale Vieții și Mediului din Ucraina, masterandă în arhitectură peisagistică, cu studii avansate în Dezvoltare Urbană Integrată.
Trotuare mai largi, prioritate pentru pietoni
Sub sloganul „Reactivăm Bulevardul Victoriei”, studenții arhitecți și urbaniștii invitați la Școala de Arhitectură și Urbanism s-au concentrat asupra reactivării zonei și alocării echitabile a spațiilor către toate categoriile de utilizatori. Accesibilitate pentru toți, lărgirea trotuarelor, îmbunătățirea siguranței în intersecții și fluidizarea traficului auto au fost unele dintre punctele centrale ale proiectului propus.
Astfel, pentru cele două zone amintite mai sus, echipa de proiect a propus lărgirea trotuarelor și oferirea unui spațiu echitabil pietonilor, precum și prioritate în deplasarea lor. În acest scop a fost propusă înălțarea trecerilor de pietoni la nivelul trotuarului, preluând totodată tipul de paviment al acestuia. În acest fel, pietonii se pot deplasa fără bariere naturale pe tot bulevardul, iar conducătorii auto pot percepe din timp faptul că intră într-un spațiu ce îl vor împărți cu alți utilizatori. După zona intersecției și a trecerii de pietoni această diferență de nivel se pierde treptat pentru autovehicule, iar pietonii își pot continua drumul ca pe o promenadă. Pe lângă confort, propunerea urmărește creșterea siguranței.
Același lucru este propus și pentru întreaga intersecție a străzilor Transilvaniei-Victoriei-Rennes, întreaga zonă fiind propusă să fie ridicată la nivelul trotuarelor, reducându-se în acest fel și riscul de accidente auto-auto, auto-pieton, auto-biciclist.
Reactivarea spațiilor verzi
Proiectanții propun realizarea unui culoar verde pe tot bulevardul Victoriei. Prin plantarea de arbori care să separe vizual promenada și pistele de biciclete de traficul auto, se propune realizarea unui culoar verde, care pe viitor ar putea îngloba câteva zone de relaxare înverzite. Unul dintre spațiile cu potențial în acest sens este grădina Reședinței Mitropoliților, aflată la intersecția bulevardului Victoriei cu strada Transilvaniei. Prin deschiderea unui dialog cu reprezentanții Mitropoliei Ardealului se poate analiza oportunitatea unui proiect comun pentru deschiderea grădinii către public. Reamenajarea parțială a parcul din fața căminelor studențești, dar și a zonei verzi din fața primăriei vechi pot oferi oamenilor alte oaze verzi pe lungimea bulevardului Victoriei.
Transformarea spațiului public generos aflat la intersecția străzilor Transilvaniei-Victoriei-Rennes într-o piațetă verde poate oferi o altă zonă atractivă, destinată relaxării. Participanții propun aici plantarea mai multor arbori, schimbarea pavimentului într-unul prietenos cu pietonii, amplasarea mai multor bănci și poate chiar și construirea unei fântâni arteziene ori a unui luciu de apă.
Nu în ultimul rând și în directă legătură cu parcul Sub Arini se află zona din fața bazinului Olimpia, și ea propusă spre tranformare astfel încât să devină un punct distinct care să preia rolul de poartă majoră de intrare în parc. Pornind de la disfuncționalități, precum intersectarea necontrolată a fluxurilor pietonale și de biciclete care intră și ies din parc cu cele auto, care accesează parcarea din fața bazinului Olimpia, sau ambuteiajele create la orele de maximă activitate în zonă, propunerile urmăresc inclusiv încurajarea folosirii transportului în comun. Stațiile de autobuz ar urma să fie mutate în această zonă, fiind folosite și ca punct de îmbarcare/debarcare de către părinții ce își aduc copiii la bazin ori la sălile de sport din zonă. Conducătorii auto ce vin dinspre centru ar urma să aibă o bandă dedicată pentru a putea întoarce în siguranță până la punctul de îmbarcare/debarcare din fața bazinului Olimpia. Parcările de aici ar putea să fie mutate parțial pe lateralul clădirii, eventual chiar în viitoarea parcare supraetajată propusă a fi construită de către Spitalul Militar.
Parcări vs. trotuare
„Sibiul este o destinație foarte atrăgătoare atât pentru locuitori, cât și pentru noi, vizitatorii. De asta Sibiul merită mai mult: organizare mai bună a parcărilor, deplasări mai sigure pentru cicliști și oportunități mai multe pentru pietoni. Alături de participanții la Școala de Vară am încercat să implementăm aceste principii și pe bulevardul Victoriei, iar proiectul rezultat poate fi un prim pas pentru o discuție mai elaborată de transformare a acestei axe importante a orașului” a spus Daryna Pyrogova, sociolog și mentor în programul „Integrated urban development concept” din Melitopol și districtul Kyivsky din Harkov, în cadrul GIZ Ucraina. Masterandă în „Studii urbane critice” la Universitatea Europeană de Științe Umaniste, Vilnius, Lituania și masterandă în sociologie la Facultatea de Științe Sociale și Tehnologii Sociale, Daryna și-a adus aportul în realizarea proiectului de transformare a bulevardului Victoriei, fiind una dintre coordonatoarele echipei de lucru din cadrul Școlii de Vară de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu.
Pentru o primă analiză a zonei, s-au luat în considerare posibilele construcții de parcări supraetajate în zona Casei de Cultură și Spitalului Militar, proiecte făcute publice și aflate deja în diferite etape de studiu și proiectare. De asemenea, echipa de proiect ce a realizat propunerea pentru transformarea bulevardului Victoriei propune deschiderea unui dialog cu reprezentanții Universității Lucian Blaga pentru eventuala realizare a unei parcări mai mari în curtea din spatele Universității, ținând cont de faptul că mare parte din parcările publice aflate acum în zonă sunt ocupate de studenți.
În ceea ce privește parcările existente acum de-a lungul bulevardului Victoriei, proiectanții propun ca desființarea a circa 17 locuri de parcare aflate între străzile Rennes și Justiției să facă loc unei noi stații de autobuz, care să încurajeze deplasarea cu transportul în comun, iar spre str. Rennes trotuarul să poată fi lățit pe toată porțiunea ocupată acum de mașini parcate.
Reorganizarea parcărilor din zona Palatului de Justiție va reduce numărul acestora cu doar 8 locuri, restul fiind mutate pe lateralul clădirii dar și în spatele acesteia. Prin amenajarea parcării în curtea din spatele Palatului Justiției și prin eliminarea gardului ce îl înconjoară, proiectanții propun deschiderea instituției către oameni, existând astfel oportunitatea de a crea un spațiu pietonal care să înconjoare clădirea.
Zona ULBS și Cercul Militar
Scările de la intrarea în Universitatea Lucian Blaga, dar și piațeta din fața Cercului Militar sunt și ele subiectul unei propuneri de transformare. Scările ar putea fi remodelate astfel încât, pe lângă rolul funcțional, să poată deveni și spațiu de întâlnire. Prin integrarea unei rampe de acces pentru persoanele cu probleme locomotorii și prin transformarea parțială a treptelor în gradene zona de acces în Facultatea de Litere și Arte poate deveni din obstacol o zonă căutată, dedicată întâlnirilor. Mai ales dacă transformarea va fi corelată cu o eventuală reorganizare a piateței din fața Cercului Militar într-una în care să se poată organiza evenimente cu largă participare a publicului, spun proiectanții.
“Deși este o zonă verde frumoasă, trebuie să ne gândim că ea este una studentească. în care nu există foarte multe posibilități de înâlnire și relaxare. Dacă luăm în calcul și faptul că la fiecare sărbătoare organizată de către Cercul Militar bulevardul Victoriei se închide traficului auto pentru a permite desfășurarea activităților pe carosabil, ne dăm seama ușor de nevoia de reorganizare a acestei mici piațete. Prin reorganizarea parțială a acestui spațiu, prin crearea de locuri de șezut s-ar putea rezolva două nevoi stringente: crearea unui loc de întâlnire pentru studenți și oferirea unui spațiu dedicat organizării evenimentelor militare” spune Tudor St. Popa, președintele Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu și inițiatorul Școlii de Vară de Arhitectură și Urbanism.
Piste de biciclete în dublu sens – pod suspendat în Piața Unirii
Realizarea legăturii velo între Centrul Istoric și Parcul Sub Arini, pentru a putea apoi ajunge pe pistele de biciclete ce duc spre Muzeul Astra și Rășinari, este și ea un element central al proiectului de transformare a bulevardului. Victoriei. Proiectanții propun pe toată lungimea bulevardului o pistă de biciclete cu dublu sens, despărțită de traficul auto cu zonă tampon verde. La fel ca și pietonii, bicicliștii ar urma să aibă prioritate în intersecții, viteza lor fiind, totuși, restricționată prin realizarea de curbe ușoare în zonele cu risc de accidente.
Pentru realizarea legăturii cu Piața Unirii, proiectanții vin și cu o propunere îndrăzneață: realizarea unui pod contrabalansat, semicircular, destinat bicicliștilor, care ar urma să lege suprateran zona din fața hotelului Continental Forum cu primăria veche. Podul ar putea fi construit ca o structură ușoară, fără piloni de susținere care să încurce traficul auto.
Uniunea Arhitecților prezintă proiectul propus pentru transformarea bulevardului Victoriei
Școala de Vară de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu a avut ca scop căutarea de soluții pentru transformarea bulevardului Victoriei din Sibiu într-unul mai prietenos cu pietonii și mai echitabil pentru toți participanții la trafic. Ideea este una pentru care Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) a militat în ultimii ani, iar din 2022 aceasta este inclusă în strategia Primăriei prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.
“AIOS a identificat acest bulevard ca având un mare potențial pentru dezvoltare. Este un bulevard istoric, reprezentativ pentru oraș și foarte important pentru sibieni, dar care acum nu se află în cea mai bună stare. Ne-am bucurat că autoritățile locale au inclus transformarea acestui bulevard în Planul de Mobilitate Urbană, noi venind în întâmpinarea intenției asumate a Primăriei Municipiului Sibiu. Ne dorim ca acest proiect să fie o bază concretă, de unde să poată începe discuțiile cu privire la această transformare. Ne dorim ca locuitorii Sibiului să își exprime viziunea cu privire la viitorul acestui bulevard, ne dorim ca specialiștii să se implice și să ofere din experiența și expertiza lor și ne dorim, bineînțeles, ca reprezentanții Primăriei să găsească soluții pentru ca cele mai potrivite viziuni să fie implementate într-o perioadă relativ scurtă” a subliniat arh. Liliana Cazacu, coordonatoarea participanților la Școala de Vară de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu. Liliana Cazacu este arhitect specializat în conservarea patrimoniului și lector la UAUIM București, Departamentul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului din Sibiu și Loeb Fellow în Științe Avansate de Mediu la Harvard Graduate School of Design.
Școala de Vară de Arhitectură și Urbanism de la Sibiu a fost co-finanțată de către Primăria Municipiului Sibiu și Uniunea Arhitecților din România, având ca parteneri Hotelul Parc și Habermann Markt.
Foarte bune observatii. nu stiu cine sunt, ce fac si pe ai cui bani astia de la AIOS, dar daca astia sunt viitorii arhitecti si acestea sunt viziunile lor, ~ne-am ars fratilor~. Oare copiii astia fara gand si viitor chiar cred in prostia asta? Asta ar fi si mai grav. Sau doar o art asa pe banii statului? Orasul asta are probleme serioase, cum sunt Palatul Justitiei, locurile de munca, constructiile haotice si fara nici o noima peste tot, administratia locala praf, primaria plina de loaze si fara nici o viziune, etc. Trist!
Ai dreptate…multi idioti in primaria Sibiu si in firmele ce mulg primaria. Da, vor sa faca Bulevardul Victoriei asa.. perfect dar cum spuneai tu, tunel pe toata lungimea bulevardului. Este fezabil si posibil si se face peste tot in Europa. In Munchen de exemplu cand au vrut sa elibereze de trafic o zona importanta, au mutat traficul in subteran si deasupra au redat oradului spatiul verde.
Până va mai trece multă apă pe Cibin, dar s-ar putea lărgi trotuarul accesibil pietonilor, prin mutarea gardului (istoric), în dreptul Palatului de Justiție (ruină)…
Frumos titlu ”cum ar arata ” de la un titlu pana sa se realizeze asa ceva in Romania lucrului bine facut e cale lunga poate prin anul 3000
Să ne păstrăm optimismul!
1) Astia de la scoala de arhitectura, ce trag pe nas? Astea sunt povesti vanatoresti ce s-au discutat si acum aproximativ 10 ani, sau mai mult si din care nu s-a concretizat nimic. Doar repetam pleonasmul de atunci, dar probabil la alt nivel de buget 🙂
2) Pozele acelea „digitalizate” cu modificarile propuse sunt facute cel mult de un novice in photoshop a carui experienta in editarea de fotografii este cel mult un tutorial de 20 de minute de pe youtube (prea putin se intelege care e viziunea lor pentru acele segmente de „bulevard”)
3) Proiectul asta ar fi POATE fezabil daca s-ar face tunel subteran pentru vehicule exact pe sub bulevard, pe toata lungimea lui (mult succes, dat fiind faptul ca noua ne ia 3 ani sa refacem un pod de 30m)
4) Astia de la AIOS de ce nu se ocupa de lucruri care intr-adevar ard acum? De exemplu lobby pentru restaurarea „fostului” Palat al Justitiei (care mai are putin si sta sa cada) sau lobby pentru implantarea de arbori maturi in locurile in care Cora a defrisat tot pentru renovarile ei SMART (sau mai larg, lobby pentru crearea de spatii verzi in oras)?
Mersi pentru raspunsuri!