Pandemia a arătat că Sibiul are nevoie de un nou spital, însă finanțarea spitalului stă în mâinile Guvernului României. În cadrul conferinței de presă de vineri, 30 septembrie, Nicu Ștefănuță, membru al Parlamentului European, a transmis soluțiile pe care le vede pentru a se putea realiza acest proiect.
,,Încerc să folosesc toate mijloacele pe care le am ca să văd ce fel de finanțări pot folosi pentru spitalul nostru din Sibiu. Sănătatea este mai scumpă decât toate, nu este doar o vorbă românească, ci literalmente este mai scumpă decât toate, pentru că vedem că costurile de construcție sunt foarte ridicate, în România nu s-au construit decât trei spitale noi în ultimii 30 de ani, iar noi avem o ambiție mare să facem un nou spital la Sibiu. Costurile cresc odată cu criza materialelor, cu inflația. Sarcina mea ca europarlamentar este să văd constructiv ce fel de finanțări viabile putem găsi. Am luat legătura cu Comisia Europeană, am luat legătura cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și mă voi vedea și cu președintele Băncii Europene de Investiții, toate ca să găsim căi de finanțare”, a explicat Ștefănuță.
Scheme de finanțare
O primă soluție pentru finanțarea spitalului de la Sibiu o reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență plus Banca Europeană de Investiții. La PNRR bani pentru sănătate sunt limitați, din cei 29 de miliarde pe care îi are România, doar un miliard este dedicat construcției de spitale noi, iar în plan au fost înscrise 49 de proiecte, dintre care cel puțin 25 trebuie să beneficieze de finanțare. ,,Guvernul, din considerente poate politice sau geografice, vrea să împartă banii la cât mai multe proiecte, atunci un proiect mare, cum este cel de la Sibiu de 590 de milioane, este aproape sigur să nu aibă finanțare completă din PNRR, pentru că sunt multe alte județe de satisfăcut” a transmis Nicu Ștefănuță.
Dacă finanțarea prin PNRR nu se va putea realiza, a doua soluție va consta în Programul Operațional pentru Sănătate, care se va lansa în noiembrie-decembrie, unde vor fi 1,062 miliarde euro disponibile. Acolo eligibilitatea cheltuielilor merge până în 2029. Diferența dintre PNRR și POS, este că PNRR trebuie utilizat până în 2026, deci accelerat, iar POS-ul merge până în 2029.
BEI a acordat UE posibilitatea de a da până la 90% din valoarea unui proiect, iar finanțările PNRR și POS nu se pot folosi deodată. ,,Avantajul finanțări prin PNRR și pe asta aș merge pentru că sunt bani în mână, sunt bani acum, sunt bani până 2026, ceea ce înseamnă că finalizarea construcției ar fi până în 2026, ceea ce ar fi mai bine pentru cetățeni, mai bine pentru noi. Ne-am putea imagina un scenariu, în care 10-15% din această finanțare să vină din PNRR, iar restul din BEI. Avantajul acestei scheme este că împrumutul va fi luat de Guvern, numai să ajungem acolo.Avantajul finanțării prin POS, cel care se va lansa în noiembrie, am promisiunea ministrului, construcția poate fi finalizată până în 2029, timp pentru a adapta proiectul” a spus Ștefănuță.
Guvernul decide soarta spitalului de la Sibiu
Comisia Europeană a declarat că este decizia României strictă în privința condițiilor și felului în care își selectează proiectele, atâta timp cât tipul de selecție respectă regulamentul privind PNRR. „Teama mea este că Guvernul va încerca să satisfacă cât mai multe județe și să dea câte puțin la mulți. Guvernul va avea de ales politic, iar cel mai probabil va oferi bani către spitalele ce trebuie renovate și nu către un spital ce trebuie construit de la zero. Alte state nu au pus atât de multe proiecte în PNRR, ci au ales câteva proiecte mai mari și mai consistente, de exemplu, în Franța au 40 de miliarde la dispoziție, au 134 de investiții și au realizat deja 22% din ele. Noi avem 30 de miliarde, dar avem 292 de investiții și am realizat zero jaloane până astăzi” afirmă Ștefănuță.
Până la sfârșitul anului totul trebuie să fie clar în ceea ce privește finanțarea prin PNRR, iar dacă nu se va merge pe POS. În acest moment nu se poate exclude nicio sursă de finanțare. Ca notă finală, Nicolae Ștefănuță a subliniat faptul că „Ministerul Sănătății, Guvernul României, primul ministru trebuie să pună Sibiul pe hartă”.