Michal Susak – unul dintre „băieții deștepți” din energie care a primit 4 ani și 8 luni de închisoare în mega-dosarul privatizărilor strategice – scapă de pușcărie după ce instanțele din Franța și Italia au refuzat să recunoască decizia definitivă de condamnare, pronunțată în absența lui, pe data de 27 ianuarie 2015.
Michal Susak a scăpat „ieftin” atunci, deoarece pe fond primise 4 ani şi 10 luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi 10 ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, scrie ziare.com
Alături de el, spionii Stamen Stanchev și Vadim Benyatov au primit pedepse mult diminuate: 5 ani și 2 luni, respectiv 4 ani și 6 luni. Toți trei au părăsit România, pe rând, înainte de finalizarea procesului.
În prezent, Michal Susak are pe rolul instanțelor din România o contestație la executare, pe care Tribunalul București a respins-o pe data de 4 iulie 2022.
Spionul ceh a făcut apel, pe care Curtea de Apel București îl va dezbate pe data de 30 septembrie 2022 și va pronunța decizia finală.
Ziare.com a consultat motivarea deciziei Tribunalului București, din care reiese cum a reușit Michal Susak să „fenteze” autoritățile române vreme de atâția ani, deși pe numele său a fost emis un mandat european de arestare.
Tot în documentul citat, judecătorul de la Tribunalul București constată cu amărăciune că există unele limitări în ceea ce privește reunoașterea deciziilor penale din România în unele state membre ale Uniunii Europene.
„Principiul recunoaşterii reciproce nu este unul absolut, putând fi limitat în cazul în care procedura de cooperare judiciară vizată are ca obiect o hotărâre judiciară a unui stat membru care ridică probleme din perspectiva respectării drepturilor fundamentale ale omului”, se arată în documentul citat.
Cehia, Italia și Franța au refuzat predarea lui Michal Susak
În expozitivul documentului se arată, în concret, și care sunt statele membre UE care au fost de părere că lui Michal Susak nu i-au fost respectate drepturile procesuale în România, chiar dacă – în treacăt fie spus – el a fost judecat și condamnat în lipsă deoarece a fugit din țară, iar la proces a avut avocați aleși.
Iată, pe scurt, cum a scăpat Michal Susak de condamnarea din România:
- Tribunalul Municipal din Praga a pronunțat o hotărâre la data de 18.04.2018 privind recunoașterea hotărârii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. Conform hotărârii sentința penală a fost recunoscută pe teritoriul Cehiei și condamnatul Susak Michal va executa pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare într-o închisoare de clasa 1.
- Autoritățile cehe au comunicat prin mail, la data de 13.09.2021 că hotărârea (Tribunalului Municipal din Praga – n.r.) a fost anulată prin hotărârea Înaltei Curți din Praga, în calitate de curte de apel.
- Ulterior, s-a comunicat de către Biroul National Sirene că Susak Michal a fost arestat în Franța la data de 15.09.2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de autoritățile din România.
- Pe parcursul judecării cauzei, autoritățile judiciare din Franța au comunicat, la data de 05.01.2022, că petentul condamnat a fost eliberat la data de 27.09.2021, după ce a fost plătită o cauțiune de 100.000 Euro.
- La data de 08.04.2021 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București contestația la executare formulate de Michal Susak (…) prin care s-a solicitat să se constate că temeiurile care au justificat mandatul european de arestare nr. 20 din 28.01.2015 au dispărut și pe cale de consecință să se admită contestația și să se dispună retragerea mandatului european de arestare.
Ce a cerut și ce a primit spionul ceh
„S-a arătat că autoritățile din Cehia au refuzat recunoașterea hotărârii instanțelor din România prin care a fost condamnat și punerea în executare a deciziei de condamnare și, de asemenea, autoritățile din Italia au refuzat predarea sa pentru executarea pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare în România. (…) Petentul contestator a menționat că în măsura în care atât autoritățile din Cehia cât și cele din Italia au constatat încălcarea drepturilor fundamentale ale sale, precum și încălcarea principiului recunoașterii și încrederii reciproce, motivat de eludarea de către statul român a principiilor esențiale în materia cooperării judiciare, în cauză este incidentă o cauză legală de împiedicare a executării mandatului european de arestare nr. 20 din 28.01.2015 și implicit a deciziei de condamnare”, se arată în motivarea deciziei.
Judecătorul de la Tribunalul București i-a respins lui Michal Susak contestația la executare și a refuzat să anuleze mandatul european de arestare prin următoarele argumente:
„Refuzul autorităților din Cehia, Franța și Italia de recunoaștere a hotărârii de condamnare / predare a petentului condamnat, nu conduce, în mod automat la retragerea formelor de executare emise de către autoritățile române. (…) De altfel, în opinia instanței hotărârile emise de autoritățile din Cehia, Franța și Italia produc efecte doar pe teritoriul acestor state și nu pe teritoriul altor state membre UE, iar, față de datele de la acest moment, statul de condamnare își păstrează dreptul de a pune în executare hotărârile pronunțate pe teritoriul său sau de a cere executarea pe teritoriul altor state membre, împrejurarea invocată că petentul condamnat nu s-a aflat pe teritoriul României și nici nu se va afla, neputând constitui o împrejurare care să justifice retragerea mandatului european de arestare – o împiedicare la executare, acesta fiind motivul pentru care a fost emis mandatul european de arestare”, se arată în decizie.
Doi miniștri trimiși la pușcărie pentru trădare
Pe data de 27 ianuarie 2015, Completul de 5 judecători de la ICCJ a pronunțat decizia definitivă în Dosarul privatizărilor strategice:
- Codruţ Sereş (fostul ministru al Economiei și Comerțului) – 4 ani şi 8 luni de închisoare,
- Zsolt Nagy (fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației) – 4 ani de închisoare,
- Vadim Benyatov – 4 ani şi 6 luni de închisoare,
- Stamen Stanchev – 5 ani şi 2 luni de închisoare,
- Mihai Radu Donciu – 5 ani de închisoare,
- Mihai Dorinel Mucea – 4 ani şi 5 luni de închisoare,
- Michal Susak – 4 ani şi 8 luni de închisoare,
- Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra) – 4 ani şi 6 luni de închisoare,
- Gabor Kerekes – 4 ani de închisoare
- Mustafa Oral – 3 ani de închisoare.
Acuzațiile DIICOT în Dosarul privatizărilor strategice
Codruț Sereș și Zsolt Nagy au fost acuzați de DIICOT de trădare, pentru că ar fi oferit informații clasificate unor operatori privați în procesele de privatizare a mai multor companii de stat.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, Sereș și Nagy au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.
În sarcina inculpaților s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu:
- privatizarea SC Electrica Muntenia Sud,
- vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom,
- procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI,
- consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații,
- adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI,
- selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.