Echipele din proiect, specialişti în formare profesională, educaţie, management şi curatoriere, alături de meşteri cu expertiză în arhitectura urbană şi rurală, au participat şi dezvoltat noi conţinuturi exemplificate către publicul larg.
Vizita de lucru de la Casa Artelor a reliefat stadiul actual al şantierului de restaurare, precum şi discuţii tehnice axate pe modul în care va fi refuncţionalizat spaţiul, cum este conceput programul de punere în valoare a monumentului restaurat, care va fi circuitul de vizitare sau cum vor fi folosite resursele educaţionale.
„O serie de ateliere au fost organizate chiar în Piaţa Mică, în faţa Casei Artelor, incluzând lucrări de pregătire a materialului lemnos de diferite esenţe, specific şarpantelor, ferestrelor sau altor elemente constructive, din centrul istoric al Sibiului. Concret s-a prezentat tiparul arhitectural specific, bazat pe esenţele de răşinoase şi gorunete. Specificul arhitecturii urbane şi rurale din judeţul Sibiu se caracterizează prin utilizarea lemnului de gorunete, lucrat manual, de la decojire până la făţuire cu instrumentarul specific realizat în atelierele de fierărie urbane şi rurale. Astfel, cu implicarea publicului din zona urbană, am arătat simplitatea întreţinerii unei construcţii din zona centrală, am prezentat resursa umană existentă care poate fi suport în întreţinerea şi restaurarea construcţiilor şi am argumentat importanţa proiectului, în primul rând pentru comunitatea urbană. Publicul, format din localnici şi turişti străini prezenţi în zonă, a avut prilejul să vadă etape de lucru care nu sunt vizibile în general, dar sunt esenţiale pentru conservarea peisajului urban autentic din centrul istoric. Astfel de ateliere vor ajuta, prin proiectul C.A.R.R., ca modele de bune practici, la găsirea celor mai potrivite soluţii pentru intervenţii de restaurare a construcţiilor din zona protejată.”, a declarat Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA.
Atelierele au continuat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, pe mai multe paliere: intervenţii asupra materialului lemnos vechi aparţinând unei construcţii specifice arhitecturii din Sudul Transilvaniei, realizarea elementelor noi în aceeaşi tehnică şi cu instrumentar specific pentru înlocuirea materialelor degradate, fabricarea manuală a şiţei specifice Mărginimii Sibiului, de dimensiuni atipice în contextul învelitorilor din lemn din România, tencuieli la case din zona Deltei, cu materiale din proximitate, pământ galben, nisip, var şi bălegar de cabaline, cernut, pregătirea structurii unei anexe din aceeaşi zonă cu material lemnos din esenţă moale (plop, salcie, arin alb) şi altele. Au fost abordate metode de lucru comune, instrumentarul de lucru tradiţional, elemente de arhitectură, detalii privind transferul construcţiilor sau evoluţia expoziţiei în aer liber. Au fost efectuate şi ghidaje tematice, cu discuţii tehnice, în diverse sectoare din muzeu.
Specialiştii în educaţie muzeală au purtat discuţii ample în baza noului program educaţional, dar au şi experimentat, prin câteva ateliere practice, modul în care acesta va fi integrat în conceput general de punere în valoare a Casei Artelor. Au prezentate şi expoziţiile care includ componente de VR şi noua infrastructură educaţională din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, analizând impactul avut de acestea, precum şi de noile materiale-suport, în special asupra publicului tânăr.
Vizite tematice au fost propuse partenerilor norvegieni la obiective din Cisnădioara, Alma Vii, Brateiu şi Biertan, dar şi în zona montană, la aşezările temporare din Mărginimea Sibiului şi potenţialul acestora în dezvoltarea noilor produse turistico-culturale. Practic, am prezentat şi argumentat importanţa proiectului la nivel regional, nevoile identificate pe termen scurt, mediu şi lung, impactul economic şi cel socio-educaţional. Am sintetizat, de fapt, tiparul aşezărilor din zona depresionar-colinară, siturile UNESCO şi aşezările montane, dar nu ne-am limitat la aceasta. Direcţiile de dezvoltare sustenabilă viitoare, pliate pe elemente din SDGs, vor genera produse culturale-turistice de calitate experimentând moştenirea şi cunoştinţele încă asumate de comunităţile rurale şi urbane.
„Muzeele trebuie să aibă un rol activ în comunitate, să fie nu doar un păstrător de valori, ci şi un liant, un model de bune practici, o resursă inepuizabilă de informaţie şi de inspiraţie”, a completat Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA.
La rândul ei, doamna Karen Espelund, managerul MiST, a evidenţiat importanţa acestor demersuri pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor rurale şi urbane şi impactul pe care îl au intervenţiile specialiştilor din muzee asupra prezervării peisajului cultural şi utilizării corecte a resurselor locale, cu metode de lucru verificate, de-a lungul secolelor, prin experienţă directă.
Proiectul Restaurarea şi revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activităţi şi resurse regionale (C.A.R.R.), finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, este implementat de către Muzeul ASTRA în parteneriat cu Future Capital (România) şi Mussene I Sor Trondelag din Trondheim (Norvegia), în perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2024. Acesta are o valoare totală de 2.476.991,74 euro, valoare finanţării nerambursabile fiind de 1.939.335,35 euro.