Fondul Monetar Internaţional a confirmat marţi, 13 septembrie, că va căuta să extindă instrumentul său de împrumut, pentru a ajuta ţările afectate de criza alimentară, inclusiv printr-o nouă „fereastră pentru şocul alimentelor”, care va furniza finanţare de urgenţă.
Planul, anunţat luni de Reuters, va permite FMI să majoreze creditarea către statele care se confrunte cu dificultăţi în gestionarea balanţei de plăţi, în urma crizei alimentare, provocate de invazia Ucrainei de către Rusia şi a inflaţiei globale, în urma pandemiei, relatează ziare.com
Planul a fost analizat luni, la o reuniune neoficială a Comitetului executiv al FMI.
Purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a explicat că instituţia, care a acordat împrumuturi de peste 268 miliarde de dolari unui număr de 93 de ţări de la începutul pandemiei, va folosi toate instrumentele disponibile pentru a sprijini statele membre, şi analizează „toate opţiunile pentru a îmbunătăţi setul de instrumente al FMI, inclusiv ajutarea ţărilor afectate de criza alimentară”.
Într-un comunicat transmis Reuters, Gerry Rice a explicat că Board-ul FMI tocmai a început discuţiile neoficiale „privind o astfel de propunere: o nouă fereastră pentru şocul alimentelor, conform aranjamentelor noastre financiare de urgenţă”.
Noi discuţii sunt planificate în cadrul Board-ului pentru a obţine aprobarea oficială a modificărilor, a adăugat Rice.
Acesta a explicat că FMI a acordat împrumuturi de 27 miliarde de dolari unui număr de 57 de ţări cu venituri scăzute, şi continuă să încurajeze statele membre „să vină la noi cât mai devreme pentru sprijinul financiar de care au nevoie”.
Conform propunerii discutate luni, vor fi majorate temporar actualele limite de acces şi li se va permite tuturor statelor membre să împrumute suplimentar până la 50% din cota lor la FMI, conform Instrumentului rapid de finanţare şi Instrumentului rapid de credit, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Votul oficial pentru sprijinirea măsurii, dezvoltată de echipa FMI în ultimele luni, este aşteptat înainte de reuniunea anuală a FMI din octombrie.
Pe plan global, preţurile produselor alimentare au crescut semnificativ, în urma blocării rutelor de aprovizionare, a sancţiunilor şi a altor restricţii comerciale, deşi acordul realizat de Naţiunile Unite luna trecută a permis reluarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene şi a dus la reducerea preţurilor.
Instituţia financiară cu sediul la Washington estima în iulie că inflaţia va ajunge anul acesta la 6,6% în economiile avansate şi la 9,5% în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă „riscuri clare” la adresa stabilităţii macroeconomice actuale şi viitoare.
Multe ţări din Africa şi alte state sărace, care se confruntă cu lipsa alimentelor şi foamete, au cerut majorarea fondurilor, dar încă nu se poate aprecia cu exactitate numărul ţărilor care vor solicita ajutor financiar suplimentar.
Un purtător de cuvânt al FMI declara săptămâna trecută pentru Reuters că instituţia financiară globală „continuă să colaboreze strâns cu autorităţile ucrainene şi explorează în prezent toate opţiunile fezabile pentru a furniza sprijin suplimentar Ucrainei în aceste condiţii dificile”.
În multe state în curs de dezvoltare, alimentele sunt pe primul loc în coşurile inflaţioniste – selecţia de bunuri folosite la calculul costului vieţii – conform datelor FMI.
