Luptele de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan au provocat moartea a aproximativ 100 de soldați marți, în timp ce atacurile de ambele părți au alimentat temerile legate de izbucnirea unor ostilități mai ample între cele două țări.
Armenia a declarat că cel puțin 49 dintre soldații săi au fost uciși, iar Azerbaidjanul a declarat că a pierdut 50 de soldați, anunță Mediafax.
Luptele au izbucnit la câteva minute după miezul nopții, forțele azere declanșând un baraj de artilerie și atacuri cu drone în mai multe secțiuni ale teritoriului armean, potrivit Ministerului Apărării din Armenia. Acesta a precizat că bombardamentele au devenit mai puțin intense în timpul zilei, dar că trupele azere au încercat să avanseze pe teritoriul armean.
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat că a răspuns la o „provocare pe scară largă” din partea Armeniei la sfârșitul zilei de luni și la începutul zilei de marți. Acesta a declarat că trupele armene au plantat mine și au tras asupra pozițiilor militare azere.
Cele două țări sunt implicate într-un conflict vechi de zeci de ani din cauza Nagorno-Karabah, care face parte din Azerbaidjan, dar se află sub controlul forțelor etnice armene susținute de Armenia de la sfârșitul războiului separatist din 1994.
În 2020, Azerbaidjanul a revendicat o mare parte din Nagorno-Karabah într-un război de șase săptămâni care a provocat peste 6.600 de morți și s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia. Moscova a desfășurat aproximativ 2.000 de soldați în regiune ca forțe de menținere a păcii.
Marți, Ministerul rus de Externe a îndemnat ambele părți „să se abțină de la o nouă escaladare și să dea dovadă de reținere”. Moscova s-a angajat într-un delicat act de echilibru în încercarea de a menține legături de prietenie cu ambele foste națiuni sovietice. Rusia are legături economice și de securitate puternice cu Armenia, care găzduiește o bază militară rusă, în timp ce a dezvoltat, de asemenea, o cooperare strânsă cu Azerbaidjanul, țară bogată în petrol.
Comunitatea internațională a îndemnat, de asemenea, la calm.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat Armenia și Azerbaidjanul „să ia măsuri imediate pentru a detensiona tensiunile, să dea dovadă de maximă reținere și să rezolve toate problemele nerezolvate prin dialog” și să pună în aplicare acordurile anterioare, a declarat purtătorul său de cuvânt.
Consiliul de Securitate al ONU a programat miercuri consultări închise cu privire la reluarea luptelor.
Premierul armean Nikol Pashinyan l-a sunat pe președintele rus Vladimir Putin și, ulterior, a avut convorbiri și cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președintele iranian Ebrahim Raisi. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit la telefon cu omologul său azer, Jeyhun Bayramov.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vorbit atât cu Pashinyan, cât și cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Statele Unite au un trimis special în regiune, a declarat Blinken, „iar speranța mea este că putem trece de la conflict la masa negocierilor și să încercăm din nou să construim pacea”.
Vorbind în parlament la începutul zilei de marți, Pashinyan a acuzat Azerbaidjanul că a avut o poziție intransigentă la recentele discuții de la Bruxelles, negociate de Uniunea Europeană.
Armenia a declarat că bombardamentele azere de marți au avariat infrastructura civilă și au rănit un număr nespecificat de persoane.