LA doar 23 de ani, Daniel Paraschiv e unul dintre oamenii zilei în Liga 1. A marcat până acum 5 goluri pentru Hermannstadt, singura formație neînvinsă din campionat după 8 meciuri, iar ultimele sale două reușite, la 1-0 cu U Craiova și cu FC Argeș, au adus victoria sibienilor.
De fapt, reușitele sale au pus 8 puncte în dreptul lui Hermannstadt. Jumătate din totalul actual! Și, evident, interesul granzilor pentru atacant a crescut, în frunte cu Rapidul, scrie playsport.ro
– Daniel, povestește-ne cum sună istoricul tău în fotbal, te rog!
– Păi, m-am apucat de fotbal pe la 6 ani. Un fost antrenor de la FC Brașov, Nicu Văduva, a trecut și pe la grădinița mea pentru o preselcție. Sincer, nu prea eram foarte încântat de scest sport, dar aveam ceva de colorat în momentul acela și am zis că, decât să stau în clasă cu creioanele, mai bine mă duc să dau puțin cu piciorul în minge.
– Și așa ți-ai descoperit, până la urmă, vocația, nu?
– Exact! A sunat la părinți, care n-au fost foarte încântați de propunere, dar au acceptat finalmente. Mi-a plăcut încă de la primul antrenament, iar la 7 ani am plecat deja la un turneu în Ungaria. Când ne-am întors, noaptea, mama a întârziat, nu mai știu din ce motiv, iar antrenorul m-a trimis acasă cu un alt părinte. A fost însă doar o întâmplare. Ai mei m-au susținut constant din momentul în care am început serios.
– Cu ce se ocupă părinții?
– Sunt antreprenori. Au un depozit de anvelope în Brașov, dar cu puncte de lucru și în alte orașe ale țării. Îi mai ajută fratele meu, eu n-am acum timp de afaceri.
”Craiova și Sepsi oferiseră pentru mine în jur de 200.000 euro”
– Atacant ai jucat de la început?
– Fundaș central! Iar după ce am dat 11 goluri în 8 meciuri la un turneu pe teren redus, antrenorul m-a trecut în față să vadă ce iese. Și acolo am rămas!
– Ai suferit ceva prin ligile inferioare înainte să prinzi trenul Ligii 1!
– Am jucat pe la Ghimbav și Hărman, ambele desființate. Apoi am ajuns pe la Luceafărul Oradea și am nimerit inclusiv momentul acela când patronul Nicolae Sarcină a preluat Viitorul Tg. Jiu, a făcut schimb de locuri cu echipele între Liga 2 și Liga 3 și m-am trezit prn contract și cu niște chestii pe care n-aveai cum să le accepți niciodată. Plus că aveam salariu doar 3.000 de lei! În fine, nu mai vreau să-mi amintesc decât faptul că și atunci a existat un interes serios pentru mine din prima divizie.
– De la cine?
– Au trecut vreo trei-patru ani, așa că pot spune. Sepsi și Universitatea Craiova m-au dorit atunci, dar s-a cerut un preț care i-a descurajat pe toți. Ofertele ajunseseră parcă pe la 200.000 de euro, patronul a cerut mai mult, iar oamenii s-au retras de la discuții. Am plecat gratis până la urmă, dacă n-au știut să profite atunci de niște tratative foarte serioas
”Nu ne garantează nimeni că în trei luni nu se repetă povestea”
– Acum ai urcat pe val la Hermannstadt. Ce a fost însă în vestiar și în sufletul tău în toate aceste luni neplătite?
– Foarte greu de exprimat în cuvinte. La meciuri a funcționat mereu un entuziasm special, dar n-ați vrea să știți ce atmosfera era în cabină înainte și după antrenamente. Ne-am pregătit de fiecare dată foarte corect, dar în rest îngrijorarea și nesiguranța au fost mari. Ne-au asigurat însă o energie pozitivă și rezultatele. Nu ne garantează însă nimeni că peste două-trei luni n-o luăm de la capăt.
– Cum ați lucrat cu Marius Măldărășanu?
– N-aș fi vrut să fiu în pielea dânsului în aceste luni. A avut de făcut o treabă foarte dificilă din toate punctele de vedere. A trebuit să găsească un cuvânt bun pentru fiecare, să inventeze metode să ne motiveze mereu, să ne țină în priză, dincolo de preocupările la nivel tactic, sportiv. A fost un lucru extraordinar că am putut, totuși, să jucăm din plăcere partidele oficiale.
”Cine mă vrea liber trebuie să aștepte până în 2025”
– Pare că-ți merge tot mai bine la Sibiu pe plan strict competițional.
– Mă ajută mult echipa. Primesc pase, mă pun în valoare, îmi creez ocazii. Mă bucur să-mi pot răsplăti colegii cu un gol sau un assist. Capul îmi stă doar la Hermannstadt, sunt focusat să dau 110 la sută pentru club, chiar dacă va veni cu siguranță și momentul pasului spre o echipă mai mare sau poate chiar direct în străinătate.
– Te încarci însă pozitiv când vezi că jumătate din Liga 1 se interesează acum de tine?
– Îmi face plăcere, dar mai am contract până în 2025 la Sibiu, așa că treaba mea e să muncesc aici. Vom vedea ce va fi mai departe. Așa a fost până acum cariera mea. Cine a vrut să mă ia, a trebuit să aștepe doi-trei ani ca să devin liber, din rațiuni de prețuri considerate prea mari pentru transfer.
”Îl admir pe Luis Suarez, sunt fan Arsenal”
– Cu cine te-ai asemăna din fotbalul mare?
– Îmi place Luis Suarez. Încerc să mai fur meserie de la el. Dar n-aș putea spune că e idolul meu. Vreau să fiu Paraschiv, unic. Atât! Mă consider un tip ambițios, puternic și oportunist pe gazon.
– În ce campionat ți-ar plăcea să ajungi?
– Premier League! Nu neapărat din motive financiare, ci pentru că mă regăsesc în fotbalul de acolo, mai agresiv, mai bărbătesc. Nu fug de contacte, de dueluri, chiar le caut în lupta pentru minge. Sunt și suporter Arsenal din vremea când jucau acolo Henry și Van Persie. Între timp, echipa a cam alunecat pe tobogan, sufăr pentru ei, dar n-o să mă lecuiesc niciodată de simpatia pentru ”tunari”. Când eram mic, am și vizitat vechiul stadion ”Highbury”. A fost pentru mine ceva wow! Nu-mi închipuiam că poate exista așa ceva atât de strălucitor și atractiv.
”Citesc literatură horror să-nvăț cum să bag spaima în fundași”
– Apropo de dueluri tari! Te așteaptă Tamaș etapa viitoare pe turnantă. Acum să te vedem!
– Păi știu ce urmează! Am fost colegi un tur de campionat la Voluntari în sezonul trecut și plecam de la antrenamente cu tibiile pline de sânge. Săreau scântei. M-a călit Gabi! Abia aștept duelul din week-end, care va fi foarte interesant și pentru că se întâlnesc revelațiile actualului sezon, două echipe care ne-am duelat și anul trecut la promovare.
– Ce faci în timpul liber?
– Citesc, dorm, mă distrez pe jocuri video, ies la o plimbare cu prietenii.
– Ce fel de literatură citești?
– SF și horror! Ca să învăț cum să bag spaima în fundași! Dar ultima carte a fost una de nutriție. ”Dietele adecvate celor patru grupe sanguine”. Mă preocupă partea de alimentație, care e foarte importantă pentru un sportiv. Dincolo de meniul de la echipă, sunt atent ce consum: carne de vită, cartofi dulci, legume, orez.
”Există anumite orgolii în conducere”
– Te aștepți să retrăiți în curând episoadele financiare tensionate la Hermannstadt?
– Ar trebui să fim mai susținuți. Nu prea cunosc situația din conducere, dar înțeleg că acolo există o serie de orgolii, nimeni nu vrea să cedeze și totul se resfrânge asupra echipei. Sper însă să nu ne mai întoarcem la zilele nefericite de la începutul campionatului. Ar fi păcat să se întâmple așa, pentru că echipa merge excelent și ar merita să fie sprijinită pe măsură.
