Piața imobiliară din Sibiu a trecut prin mai multe schimbări în ultima perioadă. Prețurile apartamentelor au crescut, cererea pentru case a crescut și ea, iar programul „Noua Casă” a pierdut teren din cauza ratelor mari.
De la începutul anului piața imobiliară a suferit mai multe schimbări generate de războiul din Ucraina, de inflație și de temerile legate de o posibilă criză economică. Toți acești factori nu au dus însă la scăderea cererii de locuințe, ci mai degrabă la creșterea acesteia. O schimbare vizibilă pe piața sibiană este aceea a numărului de camere pe care îl au în vedere cumpărătorii. Din cauza prețurilor mari, cei mai mulți dintre aceștia s-au reorientat și în locul unui apartament cu trei camere cumpără mai degrabă unul cu două, mergând pe ideea „decât în chirie, mai bine cumpărăm un apartament cu două camere și plătim rata pentru el”.
Bugetul pentru trei camere de acum doi ani ajunge acum doar pentru două
Pentru a înțelege mai bine stadiul în care se află piața imobiliară din Sibiu am vorbit cu agentul imobiliar Marian Floricu, care are o experiență de mai bine de zece ani în domeniu. „Până în 2020, apartamentele de trei camere decomandate se încadrau undeva între 60.000 și 80.000 de euro, iar cele de două camere costau până în 60.000 de euro. Odată cu creșterea prețurilor, clientela care opta pentru trei camere s-a reorientat pentru două. Apartamentele de trei camere au ajuns să coste între 80.000 și 100.000 de euro. Cei care voiau să cumpere un apartament și aveau bugete de 70.000-80.000 de euro se încadrau înainte la trei camere, dar acum, cu bugetul ăsta trebuie să se mulțumească cu un apartament de două camere”, spune Floricu.
Numărul sibienilor care cumpără un apartament cu banii cash și al celor care optează pentru achiziția printr-un credit ipotecar este aproximativ egal. Tinerii optează pentru apartamentele noi, la cheie, cumpărate prin intermediul unui credit ipotecar – ei reprezintă cam 50% dintre cumpărători. Cealaltă jumătate – cei care au bani cash – preferă să cumpere apartamente mai vechi care necesită renovare, având la dispoziție mai mult timp pentru se muta.
Agentul imobiliar explică această diferență prin lipsa de disponibilitate financiară a primei categorii pentru renovarea apartamentelor. „Avem două tipuri de cumpărători: cei care vin cu bani cash și cei care vor să cumpere prin credit ipotecar. Tinerii care fac un credit ipotecar pe lângă cei 15% pe care îi cere banca, nu mai au un buget separat pentru renovarea apartamentului. Oricât ar fi de mic, îți trebuie o investiție de 10.000 de euro, bani pe care clienții este posibil să nu îi aibă și atunci optează către locuințele noi, la cheie, mobilate și utilate pentru că au banii doar pentru avans”, consideră agentul imobiliar.
Pe de altă parte, numărul sibienilor care apelează la programul „Noua Casă” a scăzut cu 80% față de anul 2019. Floricu apreciază că maxim 15 clienți din cei 100 pe care îi are în baza de date solicită programul „Noua Casă”.
”Există clienți pentru toate cartierele”
Agentul imobiliar a vorbit despre două „mituri imobiliare” răspândite în rândul sibienilor. Primul și cel mai răspândit este acela că toată lumea își dorește un apartament pe Bulevardul Mihai Viteazu. Marian Floricu demontează acest mit și spune că există clienți pentru toate cartierele din Sibiu. ”Fiecare zonă are clienții ei – nu există o cerere mai mare pentru Bulevardul Mihai Viteazu decât pentru Turnișor. E un mit acela că toată lumea vrea un apartament în zona Mihai Viteazu, sau că vrea cât mai aproape de centru. Lumea a fost obișnuită cu ideea că dacă îți cumperi un apartament pe Mihai Viteazu îl vinzi ușor după aceea. Această gândire a apărut înainte de 2000, când celelalte cartiere erau rău văzute din punct de vedere al populației. Acum s-au schimbat foarte mult zonele precum Turnișor, Lazaret”, spune Floricu.
Cel de-al doilea „mit” imobiliar se referă la cererea crescută pentru case din cauza pandemiei. Cererea pentru case a crescut, într-adevăr, „enorm”, spune agentul imobiliar. El consideră însă că această creștere nu se datorează pandemiei, ci faptului că s-au construit case noi în zonele din apropierea Sibiului, existând astfel ofertă și cerere.
„Cererea pentru case a crescut enorm cel puțin pe partea de Șelimbăr. Partea cu mutatul la casă din cauza pandemiei este un alt mit. În Sibiu s-au căutat întotdeauna casele, dar orașul este micuț și destul de înghesuit, iar zona de case este destul de mică și ea. În afară de casele săsești construite prin anii 1950 și 1970, foarte scumpe, în care lumea trebuie să mai investească bani încât să le facă locuibile, nu prea existau până acum alte opțiuni. Mulți dintre clienții care își doreau case nu au avut ce să achiziționeze în condițiile în care o casă în oraș ajunge la 250.000 de euro. În schimb, s-a dezvoltat foarte mult construcția de case la extremitățile Sibiului, în localitățile limitrofe. Este normal ca din moment ce există ofertă să crească și cererea”, spune Floricu.
Spune-ne și noua care dezvoltator vinde apartamente la cheie și mobilate-utilate ?? Îți spun eu mai bine : niciunul, în județul Sibiu cel puțin. Un alt habar ist care umple netul cu aiureli.
Problema e cum se construiește, în ce hal ,balcoane strâmbe grinzi aiurea prin case ,acoperișuri care vor zbura la un vanticel ,lipsa totala de calitate .se și vede la blocuri făcute de vreo 4 ani cum pica vopseaua de exterior și polistirenul .romanul cumpără fără nici o pretenție, lasă că merge și asa .in alte tari ar fi interzise la vânzare de autoritățile din domeniu ,,picasourile făcute de ,,marii dezvoltatori,,.sunt mai bine făcute blocurile ceaușiste doar ca sunt vechi și miros urât
O vrajala de articol! Urmaresc destul de atent evolutia pietei imobiliare din oras si in afara de umflarea sintetica a preturilor care s-a produs treptat in decursul ultimilor ani, nu s-a modificat nimic. Si cine pune un pret exorbitant pentru o cocioaba de casa ramane cu ea la anunturi luni bune, daca nu ani.
Cat despre apartamente, in afara de majorarile “standard” ce s-au produs peste tot in tara (si nu numai), chiar nu este nici o diferenta fata de preturile dinainte de pandemie, mai ales daca luam in considerare si inflatia si scumpirea materialelor de constructii. Articol de umplutura!