O scurgere de informații confidențiale a dezvăluit povestea din interior a modului în care gigantul tehnologic Uber a ignorat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lângă guverne în timpul expansiunii sale agresive la nivel mondial, notează The Guardian.
Scurgerea fără precedent a fost descoperită de către The Guardian. Peste 124.000 de documente – cunoscute sub numele de dosarele Uber – scot la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-unul dintre cele mai faimoase exporturi din Silicon Valley.
Scurgerea de informații acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să impună serviciul de taximetrie în orașe din întreaga lume, chiar dacă acest lucru însemna să încalce legile și reglementările privind taxiurile.
În timpul reacțiilor violente la nivel mondial, datele arată cum Uber a încercat să își consolideze sprijinul curtând discret prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni media.
Mesajele divulgate sugerează că directorii Uber nu își făceau iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, unul dintre ei glumind pe seama faptului că au devenit „pirați”, iar un altul recunoscând: „Suntem pur și simplu ilegali”.
În memoria cache a fișierelor, care se întind din 2013 până în 2017, sunt incluse peste 83.000 de e-mailuri, iMessages și mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări adesea sincere și fără menajamente între Kalanick și echipa sa de executivi de top.
Uber avea pregătit un buton de panică pentru cazurile în care autoritățile făceau verificări
Compania era pregătită și de o eventuală razie a poliției cu un buton de „killswitch”, care ar fi dus la blocarea sistemelor informatice în așa fel încât oamenii legii să nu poată să acceseze calculatoarele, scrie digi24.
În acest fel, ar fi putut fi restricționat accesul la informații importante, precum listele de șoferi. Conform informațiilor din aceste documente, citate de BBC, Kalanick a folosit butonul de panică cel puțin o dată.
„Vă rog folosiți Killswitch-ul cât de curând posibil. Trebuie oprit accestul în AMS (n. red. – Amsterdam)”, se arată într-un mesaj din documentele scurse.
Butonul de panică ar fi fost folosit și în Canada, Belgia, India, România, Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța.
Uber spune, însă, că nu a mai folosit astfel de metode nicăieri în lume de când conducerea a fost preluată de noul director executiv.
Influențau politicieni de top
Una dintre cele mai mari platforme din lume, Uber este acum o companie în valoare de 43 de miliarde de dolari, care efectuează aproximativ 19 milioane de curse pe zi.
Documentele detaliază operațiuni ale companiei în 40 de țări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, intrând „cu buldozerul” în multe dintre orașele în care operează și astăzi.
Din Moscova și până la Johannesburg, Uber s-a finanțat cu capital de risc într-un mod fără precedent, subvenționând curse și „seducând” șoferi și pasageri cu stimulente și modele de preț complet nesustenabile.
În eforturile de a domoli reacția virulentă împotriva companiei și de obține schimbări la legile din domeniul pieței muncii și a taximetriei, Uber a plănuit să cheltuiască sume uriașe – 90 de milioane de dolari în 2016 – pe activități de lobby.
Strategia sa a fost aceea de a trece peste capetele primarilor și autorităților locale de transport și de a face lobby direct la „scaunele puterii” – președinți, prim-miniștri, miniștri.
Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, șefii Uber s-au întâlnit față în față cu Emmanuel Macron, cu fostul premier al Irlandei, Enda Kenny, cu fostul premier israelian, Benjamin Netanyahu, sau cu fostul ministru de finanțe britanic, George Osborne. Osborne este descris drept un „susținător ferm”, într-unul dintre documente.
Într-un comunicat emis ca răspuns la aceste dezvăluiri, Osborne a spus că „politica explicită a guvernului era de a ne întâlni cu firme globale din domeniul tech și de a-i convinge să investească în Marea Britanie și să creeze locuri de muncă”.
Deși întâlnirea lui Osborne a fost publică, șefii Uber s-au mai întâlnit cu alți miniștri britanici conservatori în întâlniri secrete. Documentele arată că directorii Uber erau foarte abili în a găsi rute neoficiale pentru a discuta cu cei aflați la putere, folosindu-se influență prin prieteni și intermediari, sau discutând în privat cu oficialii.
Compania a obținut susținerea unor oameni puternici în țări precum Rusia, Italia sau Germania, oferindu-le participarea în start-up și transformându-i în „investitori strategici”. Mai mult decât atât, într-o încercare de a modela și dezbaterea publică și de politici, Uber a plătit cercetători proeminenți pentru a produce articole în care să se susțină modelul economic al companiei.
În ciuda unei operațiuni bine finanțată și perseverentă, eforturile Uber au avut rezultate mixte – în unele țări, compania a reușit să convingă guvernele să rescrie legi, cu efecte de lungă durată. În altele, compania a fost blocată de industrii de taximetrie bine împământenite, de rivali locali sau de politicieni de stânga care au refuzat să cedeze.
Atunci când s-a lovit de această opoziție, Uber a încercat să preia controlul discursului public și să-l facă să fie în avantajul său – promovând narativa conform căreia modelul său nou era menit să perturbe sisteme de transport învechite și ineficiente și guverne care nu erau interesate să reformeze.
Când Uber s-a lansat în India, Kalanick le-a spus managerilor să se concentreze pe creștere chiar și atunci „încep să pornească incendiile”. „Să știți că este o parte normală a modelului Uber. Îmbrățișați haosul. Asta înseamnă că faceți ceva semnificativ”.
În mijlocul protestelor și grevelor din Paris, Kalanick a ordonat directorilor săi să răspundă prin încurajarea șoferilor Uber să meargă la contra-manifestații și să acționeze prin nesupunere civică. Avertizat că așa ceva ar însemna riscuri considerabile pentru șoferi, care ar putea să fie atacați de extremiști de dreapta care se infilitraseră în protestele taximetriștilor și care „căutau orice motiv să se ia la bătaie”, Kalanick a cerut echipei sale să meargă înainte „oricum”.
„Cred că merită. Violența garantează succesul. Trebuie să opunem rezistență tipilor ăstora, nu?”, se arată într-un dintre mesajele șefului de atunci al Uber.
Decizia de a-i trimite pe șoferii Uber la proteste extrem de periculoase, în ciuda tuturor riscurilor, era în acord cu stilul de lucru al Uber, de a transforma șoferii în „arme“, spune un fost director, conform The Guardian. Astfel, Uber exploata violența împotriva acestor șoferi „pentru a menține controversa activă”.
Conform documentelor, această strategie a fost repetată în mai multe țări, inclusiv în Italia, Belgia, Spania, Elveția sau Olanda.
Atunci când bărbați mascați, despre care s-a spus că erau taximetriști furioși, au atacat șoferi Uber cu ciocane și pumnale box, compania a încercat să aducă situația în propriul avantaj pentru a obține concesii din partea guvernului Olandei.
Reacția Uber
Uber Techologies anunţă, într-un comunicat difuzat ca reacţie la dezvăluirile Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists), că deşi comportamentul din trecut „nu era conform cu actualele valori”, acum compania este „diferită”.
„Nu există o lipsă de relatări despre greşelile Uber înainte de 2017. Au fost publicate mii de articole, au fost scrise multe cărţi, a existat chiar şi un serial televizat. În urmă cu cinci ani, acele greşeli au culminat într-una dintre cele mai infame admiteri din istoria Americii corporative. Acea admitere a condus la activităţi enorme de monitorizare publică, la un număr de procese de profil înalt, la numeroase investigaţii ale agenţiilor guvernamentale şi la încheierea colaborării cu mulţi membri ai conducerii. Tocmai de aceea, Uber a angajat un nou director general, Dara Khosrowshahi, care a primit sarcina de a transforma fiecare aspect al modului în care Uber îşi desfăşoară activitatea. El s-a ghidat încă de la început pe recomandările formulate de Eric Holder, fost procuror general al SUA angajat de companie să investigheze şi să reformeze practicile noastre de afaceri. Dara a rescris valorile companiei, a remaniat echipa de conducere, a fixat ca principală prioritate siguranţa, a implementat o guvernare corporativă de primă clasă, a angajat membri independenţi în Consiliul de administraţie şi a instalat un sistem viguros de controale şi conformare necesar pentru funcţionarea unei companii publice. Când spunem că Uber este în prezent o companie diferită, ne referim la modul concret: 90% dintre actualii angajaţi ai Uber s-au alăturat după ce Dara a devenit director general”, anunţă compania Uber Technologies într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
„Uber este acum cea mai mare platformă de lucru din lume şi o parte integrantă a vieţii de zi cu zi pentru peste 100 de milioane de oameni. Am trecut de la o perioadă de confruntare la una de colaborare, demonstrând voinţa de a veni la masa discuţiilor şi de a găsi elemente comune cu foştii oponenţi, inclusiv cu sindicate şi companii de taxi. Acum avem statut reglementat în mai mult de 10.000 de oraşe din lume, acţionând la toate nivelurile de guvernare pentru a îmbunătăţi vieţile celor care utilizează platformele noastre şi ale oraşelor în care funcţionăm. Printre alte lucruri, am investit masiv în siguranţă, dezvoltând multe dintre tehnologiile care acum sunt standard în industrie şi publicând un raport complet despre cele mai grave incidente de siguranţă. În cadrul angajamentului de a deveni o platformă de mobilitate cu emisii zero până în 2040, investim 800 de milioane de dolari pentru a ajuta şoferii să treacă la vehicule electrice şi să raporteze progresele noastre pe parcurs. Menţinem echitatea în materie de gen şi la nivel rasial şi am asociat compensaţiile directorilor noştri la obiectivele în materie de diversitate”, precizează Uber.
„Nu am invocat şi nu vom invoca scuze pentru comportamentul din trecut, care în mod clar nu a fost în conformitate cu actualele noastre valori. În schimb, cerem publicului să ne judece prin prisma a ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi prin prisma a ceea ce vom face în anii următori”, subliniază Uber.
Compania americană Uber a utilizat în câteva ţări, inclusiv în România, un sistem urgent de distrugere a datelor computerizate în cazul investigaţiilor autorităţilor de reglementare, relevă ancheta efectuată de cotidianul The Guardian. Documente secrete obţinute de cotidianul The Guardian şi analizate alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (International Consortium of Investigative Journalists) şi de alte companii media, inclusiv BBC Panorama, evidenţiază activităţile intense de lobby ale companiei americane de transport urban Uber Technologies, Inc. şi susţinerea de care a beneficiat din partea unor lideri politici, printre care se numără Emmanuel Macron, fost ministru francez al Economiei devenit preşedinte al Franţei, şi Neelie Kroes, fost comisar al Uniunii Europene pentru Agenda Digitală.
Cele aproximativ 124.000 de documente analizate, inclusiv 83.000 de emailuri şi 1.000 de stenograme ale conversaţiilor, din perioda 2013-2017, evidenţiază activităţi de lobby în valoare de 90 de milioane de dolari anual pentru a obţine susţinerea politicienilor europeni cu obiectivul perturbării serviciilor clasice de taxi din Europa şi al înlocuirii acestora. Documentele provin din perioada în care compania Uber era condusă de directorul general Travis Kalanick, forţat să demisioneze în 2017.