După doi ani marcaţi de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19, 2022 este caracterizat de şefii băncilor mari ca fiind un an dificil, cu multe incertitudini, atât în business, cât şi pe plan geopolitic, un an bogat în provocări ridicate de presiunile inflaţioniste și creşterea dobânzilor.
Rata anuală a inflaţiei a urcat deja în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior, relatează Mediafa.
În încercarea de a mai tempera explozia preţurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creşteri în 2021, la şedinţa de politică monetară din luna iulie mărind cadenţa şi urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%.
În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Şi poate afecta şi redresarea economiei.
Creşterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflaţiei, determină în timp o încetinire a creditării şi antrenează şi creşterea numărului de clienţi cu dificultăţi la plata ratelor bancare şi, în consecinţă, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.
Ca şi în celelalte crize economice, şi în noua criză, intensificată de creşterea inflaţiei şi de războiul de la graniţă, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor şi manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniţă, cu frânarea economiei, insolvenţe, falimente şi şomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.
„2022 este şi va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opţiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim şi modul în care ne raportăm la noi, la societate şi la drepturile şi libertăţile individuale pe care, până de curând, mulţi le credeau a fi o banalitate. Experienţa ne-a învăţat cât de important este să păstrăm contactul cu piaţa, să fim realişti, să ne calibrăm planurile şi să ne păstrăm atenţi la oportunităţi“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflaţia fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem şi în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, susţine François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat şi bine supravegheat de BNR şi nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenţie constantă acordată dificultăţilor clienţilor noştri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflaţie ridicată şi de creşterea ratelor dobânzilor.“
Anul 2022 este marcat de incertitudinea şi consecinţele generate de războiul din Ucraina, spune şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. Totodată, contextul actual este marcat de inflaţia ridicată, ca fenomen global, ce atrage creşterea dobânzilor. „Provocarea noastră este una dublă, dată de atenţia cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanţa economia şi de a sprijini clienţii în dificultate“.
După ce ultimii doi ani au fost caracterizaţi de un mediu volatil şi impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaţioniste, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi incertitudinile din domeniul energetic, adaugă Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
„Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracţiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanţarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creştere economică“, spune şeful ARB.
În tot acest context, în care preţurile energiei şi produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populaţie să se confrunte cu unele dificultăţi, iar companiile să fie nevoite să îşi limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiţii, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.
BNR a atenţionat deja că în viitor este posibilă o înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, care poate să afecteze activitatea instituţiilor de credit.
„În viitor, o posibilă înrăutăţire a calităţii portofoliilor de credite, determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, poate fi de natură să afecteze activitatea instituţiilor de credit şi prin prisma nevoii de alocare a resurselor disponibile către rezolvarea prin fluxuri operaţionale proprii a unor credite neperformante de volume semnificative. Eliberarea de capital disponibil, prin rezolvarea eficientă a problemei creditelor neperformante, are rolul de a susţine structura creditării şi contribuie la creşterea economică“, se arată în raportul BNR asupra stabilităţii financiare.
