Personalul din sectorul Sănătate și Asistență Socială a fost supus, în ultimii ani, unui risc înalt de expunere la COVID-19 ca boală profesională, potrivit unui raport întocmit de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sibiu. Asistentele din spitalele suport covid au fost cele mai afectate, împreună cu infirmierele din centrele medico-sociale și angajații care s-au ocupat de transportul persoanelor infectate. Mulți angajați afectați la locul de muncă de boala profesională lucrează în spitalele covid, iar acest fapt a dus la urmări grave: deces, infecții post-covid și retragerea precoce din câmpul muncii.
Covid-ul a afectat mulți angajați din spitale și din centrele rezidențiale
Reprezentanții DSP, specialiști în Medicina Muncii, au prezentat, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural de marți, o analiză privind „riscul de covid-19 ca boală profesională la personalul din sectorul Sănătate și Asistență Socială”. Rezultatele acestei analize au arătat că cei mai afectați lucrători din sănătate au fost asistentele, îngrijitoarele de curățenie, infirmierele și ambulanțierii.
„Riscul cel mai mare este prezent în spitalele suport covid, la persoanele care tratează pacienți. Riscul e mare și în centrele medico-sociale și rezidențiale, din cauza contactului apropiat cu beneficiarii. În spital, categoria afectată este asistentul medical, iar în centre este infirmiera. Ca unitate implicată în gestionarea transportului pacienților cu covid avem serviciile de ambulanță”, a explicat Mihaela Stoia, medic primar medicina muncii la DSP Sibiu.
Sibiul, primul județ din țară care a analizat covidul ca boală profesională
Cea mai mare incidență a cazurilor covid la lucrătorii din sănătate a fost în județul Sibiu, mai mare și decât media națională.
„Un aspect important este faptul că, la nivelul județului Sibiu, incidența cazurilor de covid la lucrătorii din sănătate a fost, în iulie 2020, mai mare decât ponderea la nivel național. În județ aproape 17% dintre lucrători au fost afectați, iar la nivel național 14,6%. (…) Am cercetat și declarat 22 de cazuri covid ca boală profesională la angajați de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu. Cei mai afectați au fost asistentele medicale și îngrijitorii de curățenie. Am fost și primul județ din țară care a avut curajul să cerceteze și să declare noua boală profesională covid la lucrătorii din sănătate. Doar trei județe din țară au declarat această îmbolnăvire profesională, toate din Ardeal”, a adăugat medicul Mihaela Stoia.
Urmările post-covid: Angajați din spitale cu peste 500 de zile de concediu pe caz de boală
Deși angajații din sănătate au luat toate măsurile de protecție la locul de muncă – vaccinare, măsuri de protecție colectivă, echipament individual de protecție specific – capacitatea de lucru a fost afectată. Cele 22 de cazuri de covid ca boală profesională au însumat un număr de pese 500 de zile de concediu pe caz de boală, spun reprezentanții DSP Sibiu.
„A fost nevoie ca lucrătorii să fie înlocuiți, a trebuit să recuperăm capacitatea de muncă. Dacă până în 2020 am avut ca vârfuri de morbiditate care au dat concedii medicale boli musculoscheletale și boli cardiovasculare, după 2020 acestea au fost surclasate de tumorile maligne și de bolile infecțioase. A fost un semnal de alarmă, fiindcă această boală dă sechele și complicații și poate evolua pe termen lung la anumite cazuri”, spune medicul Mihaela Stoia.
Recuperarea post-covid: Au apărut fibrozele pulmonare
Pentru formele acute de covid a fost nevoie de mai puțin de patru săptămâni de recuperare a capacității de muncă, pentru formele simptomatice evolutive între 4 și 12 săptămâni de recuperare, iar pentru sindromul post-covid, de mai bine de 12 săptămâni de recuperare.
„La un caz de covid declarat ca boală profesională descoperit în 2020, la un control făcut în 2021 au fost evidențiate complicații. A fost vorba despre o infirmieră cu fibroză pulmonară. Nu este vindecabilă și poate afecta capacitatea de muncă până la pensionarea anticipată”, explică medicul DSP.
Profilul patologic al bolilor profesionale – Până în 2008, dominat de intoxicații
Potrivit analizei DSP Sibiu, între anii 1968 și 2008, profilul de morbiditate prin boli profesionale era dominat de intoxicații. Între anii 2001-2002, 2016-2017 și în anul 2020, acesta a fost dominat de infecții.
„Pâna în 2008, profilul patologic a fost dominat de intoxicații, de exemplu cu plumb de la fabrica din Copșa Mică, unde secțiile generatoare au fost închise în acel an. Acest risc la substanțe toxice s-a comutat pe infecții. Acum predomină infecțiile profesionale în județul Sibiu, fiind un vârf semnificativ. Am avut și alte boli profesionale, cum ar fi tuberculoza, prezentă la lucrătorii la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu și varicela, rujeola infecțioasă, la Spitalul de Pediatrie, indiferent dacă au fost vaccinați sau nu”, adaugă Mihaela Stoia, medic primar medicina muncii la DSP Sibiu.
Concluziile analizei arată că distribuția COVID-19 la lucrătorii din sănătate este asimetrică din punct de vedere al ocupanților și al unităților sanitare, proporția semnificativă a infecțiilor fiind la asistentele medicale din spital. Supravegherea epidemiologică a populației angajate în județul Sibiu furnizează atât date, cât și cadru operațional, prin analize sistematice în dinamică, interpretare și tendințe ale îmbolnăvirilor profesionale, indicând o comutare de pe intoxicațiile care au dominat secolul 20, pe infecții predominante la începutul secolului 21, în special la personalul din sănătate, în timpul epidemiilor sporadice de varicelă și rujeolă și, recent, în timpul COVID-19 pandemic.
