Verificările care vizează evaziunea fiscală în România încep în 1 iulie și sunt avute în vedere, pentru început, în jur de 215 persoane. În cazul acestora, Lucian Heiuș, șeful ANAF, spune că analizele fiscale au fost efectuate și totul este clar. Inspectorii ANAF urmează să verifice veniturile a 561.000 de români, respectiv cheltuielile acestora și achizițiile de mașini, apartamente, ori case.
Lucian Heiuș spune că în acest prim lot, cea mai mare diferență între venitul declarat și cel estimat de ANAF este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro, relatează pentru Digi24.
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: 1 iulie e data la care începe operațiunea, ați mai dat detalii în public legat de felul în care ați ajuns la această cifră – 560.000 de români. Haideți să vedem concret ce se va întâmpla pe data de 1 iulie.
Lucian Heiuș, președintele ANAF: Acest gen de verificări ale situațiilor fiscale ale persoanelor fizice s-au desfășurat de mai mulți ani.
Eu am spus că începând cu 1 iulie o să intensificăm foarte mult aceste gen de controale, pentru că în urma unei analize de risc făcută pe 4 ani de zile, din 2016 până în 2019 am ajuns la acele cifre, care se regăsesc undeva la 561.000 de români, undeva în jur de 20 de miliarde de euro.
Această declarație a mea a creat un mare suspans și multă dezbatere, dar care cred că este benefică pentru ANAF, dar și pentru societatea românească în general.
Orice țară face astfel de controale, americanii poate de 150 de ani. În Europa de cel puțin câteva zeci de ani, se fac aceste verificări.
Era poate bine dacă se începeau acest gen de verificări cu mulți ani în urmă.
În jur de 15 miliarde de euro pe an este evaziunea fiscală în România
Toată lumea vorbește de evaziunea fiscală din România, care, recunoaștem toți că este un flagel, este la niște cote ridicate.
Toate organizmele internaționale, toți specialiștii cifrează undeva în jur la 15 miliarde de euro pe an, evaziune fiscală în România. Și cred că toată lumea este de acord că e undeva în jurul acestei cifre.
Întrebarea mea este unde se regăsesc acești bani? Pentru că trebuie să-i găsim undeva, este firesc.
Colegii mi-au pus la dispoziție o analiză macro, făcută pe baza unor aplicații informatice, pornind de la niște elemente pe care noi le aveam în bazele de date, sau puteam să le obținem din bazele de date ale altor instituții.
Avem venitul. Se verifică achizițiile de mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Vedem cum evoluează banii din conturi
Venitul declarat îl avem. Se verifică apoi, de exemplu, achizițiile de mobile sau imobile – mașini, terenuri, clădiri, case, apartamente. Avem acces la bazele de date ale fiecărei primării din România.
Vedem cum evoluează banii din conturi. Există protocoale între ANAF și băncile din România și avem acces la conturile personale. Vedem cu cât ai început, la cât s-a ajuns. E un lucru simplu de obținut.
Mai departe, am verificat, pentru că în România se practică acest lucru, asociați care își împrumută propriile societăți. Ne-am uitat, și avem bilanțul, avem toate datele în bazele ANAF-ului, și am văzut cu cât și-au creditat propriile societăți persoanele fizice.
Ne-am uitat după aceea cu cât au crescut capitalurile propriilor societăți.
Și am încercat să identificăm și alte cheltuieli angajate. Există multe alte cheltuieli la care noi încă nu avem astăzi acces, pentru că suntem într-un prim proces de digitalizare și care va dura câțiva ani.
Pornind doar de la aceste lucruri, am constatat că există această diferență între venitul declarat și venitul pe care noi l-am estimat că ar fi trebuit să-l ai.
Dacă diferența între venitul declarat și cel estimat e mai mare de 10% și mai mult de 50.000 de lei, numim „neconformare la declarare”
Făcând diferența între venitul estimat de ANAF și venitul declarat, trebuie să se îndeplinescă două condiții. Să fie mai mare cu 10% decât venitul declarat, și nu mai puțin de 50.000 de lei. Este un prag.
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: Deci dacă diferența e mai mare de 10% și mai mare de 50.000 de lei se ridică acel steag roșu.
Lucian Heiuș, președintele ANAF: Da! Noi numim un risc de neconformare la declarare.
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: S-au ridicat 561.00 de steaguri roșii. E imens.
Lucian Heiuș, președintele ANAF: Acum, putem să acceptăm că există și niște erori. Cât să fie? Un 10%, din experiența noastră, poate să există o asemenea eroare, dar nu mai mult de atât.
Deci este clar că există acest fenomen.
Pornind de la ce prezintă televiziunile, oameni care etalează lucruri pe care e clar că nu le-au dobândit muncind corect… Am spus, că niciodată un om de afaceri care își gestionează o firmă, care plătește salarii la zeci, la sute, poate mii de oameni, care își asumă riscuri, care ia credite, nu se duce să cheltuiască într-o noapte, într-un bar, 60.000, 70.000 de euro, așa cum se întâmplă. Este exclus!
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: Pe 1 iulie începeți această acțiune. Mă îndoiesc că o să începeți cu scrisori sau invitații trimise tuturor celor 561.000 de români. Spuneați că aveți o listă de priorități.
Lucian Heiuș, președintele ANAF: E imposibil să controlezi atâția oameni. Nici nu avem personalul suficient. După 1 iulie o să fac niște transferuri ca să întăresc numărul de echipe.
După ce am identificat acest număr mare, care și pe mine m-a impresionat, vom face o analiză mai amănunțită. Încercăm să începem de la sumele cele mai mari, și de unde avem elementele cele mai clare.
„Avem posibilitatea să verificăm conturi chiar în alte state”
Avem deja pregătit undeva în jur de 215 de dosare de analiză de risc efectuate, clarificate, care pot să fie trimise spre efectuarea inspecțiilor.
Vă pot spune la cei aproximativ 215, pentru că acolo avem analiza amănunțită, că cea mai mare diferență între venitul estimat de noi și venitul declarat de persoana respectivă este de 22 de milioane de lei, în jur de 4 milioane de euro, iar cea mai mică este în jur de 400.000 de euro. Deci, care sunt clare, lucrate.
Vorbesc doar de ce am putut să identificăm strict la vedere. Când vom face cercetări mai amănunțite este posibil să ajungem chiar mai departe. Avem posibilitatea să verificăm conturi chiar în alte state.
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: Ce se va întâmpla?
Lucian Heiuș, președintele ANAF: Persoana va primi un aviz prin care va fi înștiințată că va urma să fie verificată situația fiscală personală, i se dă un termen de 60 de zile în care trebuie să depună o declarație de patrimoniu și de venit, poate să mai ceară o amânare de 30 de zile. Poate să depună și documente prin care să justifice sumele respective.
Apoi începe verificarea propriu-zisă. Ajungem, sau nu ajungem la un numitor comun, se stabilește suma impozabilă, se calculează impozitul și accesoriile aferente, diferența pe care noi considerăm că ar trebui să o plătească, se emite decizia de impunere, și ea poate să fie achitată, sau persoana fizică respectivă are posibilitatea să o conteste. Poate să ajungă și în instanță, atunci situația devine publică și se poate vedea cine este persoana.
Până la faza de instanță suntem sub un secret fiscal, nu se discută numele persoanei.
Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: Printre cei 215 români sunt și bugetari?
Lucian Heiuș, președintele ANAF: Personal nici nu m-am uitat. Încerc să evit să intru în asemenea analiză, pentru că controlul trebuie să fie depersonalizat. Nu contează cine este persoana, trebuie să fie supusă exact acelorași reguli ca oricine altcineva.