Pentru perioada noiembrie 2021-jumătatea lunii ianuarie 2022, sumele decontate din plafonarea facturilor către furnizorii de energie şi gaze s-au ridicat la 35 de milioane de lei pentru 65 de companii.
Astfel, scandalul cu accente de insolvenţe şi pierderi de sute de milioane de lei se reduce de fapt la politici de achiziţii nesustenabile aplicate în masă de furnizori, arată datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), relatează Mediafax.
„În cadrul verificărilor am constatat mai multe probleme. Una dintre ele a fost legată de exemplu chiar de citirea contoarelor. Avem furnizori cu smart meters (contoare inteligente), dar care mai departe nu iau datele din acestea, verificarea indexului de consum făcându-se tot tradiţional. Mai departe, au fost probleme legate chiar de politica de achiziţii a firmelor“, spun specialişti din cadrul ANRE.
De altfel, potrivit unei informări publice, ANRE a precizat că în cadrul verificărilor realizate s-au identificat furnizori de energie care au utilizat metode de creştere artificială a preţului mediu ponderat de achiziţie pentru a intra în schema de plafonare a preţurilor, aplicată de statul român din noiembrie, anul trecut şi a cărei valabilitate a fost extinsă până în martie anul viitor.
Printre neregulile constatate de specialiştii din cadrul ANRE se numără „încheierea la preţuri excesive de contracte de achiziţie intragrup, pe pieţe centralizate (produse cu livrare pe termen scurt – săptămână/lună) şi de acte adiţionale de modificare a preţului de contract încheiate după publicarea în Monitorul Oficial a OUG 118/2021.
„Adiţional, aceste tranzacţii încheiate în scopul măririi artificiale a preţului pot fi suspectate, conform reglementărilor europene, de posibilă manipulare de piaţă.“
O altă tehnică a fost chiar excluderea din datele declarate a contractelor de achiziţie de energie cu preţ mic, metodă utilizată de unii furnizori în vederea îndeplinirii criteriului de eligibilitate privind depăşirea plafonului maxim de 525 lei/MWh (energie electrică) sau de 250 lei/MWh (în cazul gazelor naturale).
„Începând cu luna februarie 2022, lună din care se acordă compensări pe schema de plafonare pentru toţi clienţii noncasnici, au fost identificaţi furnizori, care au solicitat compensare pentru proprii clienţi finali declarând ca unică sursă de achiziţie cantităţi de energie electrică pe care le-au primit în calitate de clienţi finali ai unor alţi furnizori, care la rîndul lor au solicitat compensare pentru aceste cantităţi. În acest fel pentru aceeaşi cantitate de energie electrică s-a solicitat compensarea de două ori.“
Toate acestea au făcut ca pentru perioada noiembrie 2021 – mijlocul lunii ianuarie sumele decondate către 65 de companii de furnizare să fie de numai 35 de milioane de lei deşi în piaţă s-au reclamat pierderi de sute de milioane de lei, insolvenţa fiind un cuvânt foarte folosit de firmele din domeniu.
În realitate, analiza datelor primite de ANRE, cel puţin până în acest moment, arată de multe ori şi politici de achiziţii riscante care au penalizat companiile de profil într-un an în care energia s-a tranzacţionat la un nivel istoric. Pe de altă parte, şi producătorii români, deţinuţi în mare parte de stat, au avut enorm de câştigat din acest context.
Peste 45% din volumele de energie tranzacţionate în România se fac de pe o zi pe alta, în timp ce în Polonia, de exemplu, în 2020 au fost de numai 14%. Rata mare din România ascunde mai multe probleme ale pieţei, dar ele continuă să persiste dintr-un motiv simplu: costurile furnizorilor de energie sunt într-un final acoperite şi recunoscute în facturile plătite de toţi consumatorii.
„Se contractează foarte prost în România pentru că jucătorii nu ştiu sau pur şi simplu nu vor, iar incompetenţa, neglijenţa şi nepricerea se descarcă la consumatori. PZU (piaţa pentru ziua următoare, platforma spot a bursei de energie OPCOM – n.red.) ar putea fi mai mică în România când oamenii ar pricepe ce au de făcut. Sunt zeci de platforme care acum sunt neutilizate. De ce? Pentru că la final cineva mereu plăteşte factura. De ce? Pentru că altfel eşti decuplat. Abia aici este abuzul!“, spuneau recent oameni din domeniul platformelor de tranzacţionare a energiei.