Aproximativ 2.300 de hectare de pădure din estul Munţilor Făgăraş sunt incluse într-un proiect transfrontalier european de refacere a ecosistemelor forestiere, în valoare de 20 de milioane de euro, iniţiat de Institutul European al Pădurilor, implementat în colaborare cu Alianţa pentru Bioeconomie Circulară (The Circular Bioeconomy Alliance), înfiinţată de Prinţul de Wales, potrivit Agerpres.
Peste 90 de organizaţii de ştiinţă şi practică forestieră din 20 de ţări sunt implicate în acest proiect care include 12 arii demonstrative din Europa, dintre care una este în România, în estul Munţilor Făgăraş, în proprietăţile forestiere ale Fundaţiei Conservation Carpathia.
Conform unui comunicat remis, joi, de Fundaţie, proiectul îşi propune realizarea unui ghid de bune practici pentru proprietarii de păduri europene, pentru ca atunci când îşi propun să facă reconstrucţie ecologică, să aibă acces la o reţea de consultanţi şi să poată identifica sursele de finanţare pentru astfel de lucrări.
Aria demonstrativă din România, de aproximativ 2.300 de hectare, este interesantă deoarece, până în anii ’50, pe aceasta creştea o pădure naturală, de tip tip făget care avea şi brazi, fagi şi paltini, însă, după ce a fost exploatată, a fost înlocuită cu o monocultură artificială de molid, din considerente pur economice, a menţionat sursa citată.
„Se ştie deja foarte bine că monoculturile artificiale de molid au o biodiversitate foarte redusă şi că, în întreaga Europă, la o anumită vârstă, ele au fost puternic afectate de doborâturi de vânt sau atacuri de insecte, pentru că, fiind păduri artificiale, nu sunt stabile. În baza evoluţiei naturale de zeci, sute, mii de ani s-au ales speciile care se potriveau cel mai bine unui anumit loc. (…) Pe Valea superioară a Dâmboviţei, pădurea de molid este una tânără şi poate fi salvată mult mai uşor prin acest proiect. Vom crea ochiuri de lumină şi vom planta specii de foioase, pentru a readuce pădurea de amestec, puternică şi cu un grad mare de biodiversitate. În afara intervenţiei pe circa 100 ha de molidişuri, vom face o a doua intervenţie şi în suprafeţe unde deja am iniţiat acest proces, în proiecte precedente. Vom îmbunătăţi şi galeriile de anin de-a lungul Văii Superioare a Dâmboviţei, atât de importante pentru fixarea malurilor râurilor. Vom reface şi habitatele de tufărişuri care au existat pe suprafeţe întinse, vorbim de habitate protejate de interes comunitar – jnepenişuri şi ienupărişuri, foarte importante din punct de vedere biodiversitate”, a explicat, în comunicatul citat, Mihai Zotta, director conservare Fundaţia Conservation Carpathia.