rombeer vrea să deschidă un depozit la sibiu pentru a avea trasee mai scurte în ţară

Dezvoltarea pieţei berii artizanale atât din punct de vedere al producţiei cât şi al desfacerii susţine şi extinderea reţelei de magazine specializate, în condiţiile în care acest tip de bere necesită un control mult mai strict al temperaturii la depozitare şi transport.

rombeer vrea să deschidă un depozit la sibiu pentru a avea trasee mai scurte în ţară

„Pe viitor sunt în plan deschideri de centre logistice în Sibiu pentru a fi mai facilă distribuţia şi a avea trasee mai scurte. De asemenea mizăm pe un depozit frigorific, cu o suprafaţă de 100 mp de frig, cu birouri. Marfa nu se depozitează pe termen lung – pleacă în cel mult 72 de ore. Acum mizăm pe închirierea unui astfel de depozit. În funcţie de cum ne vom dezvolta, există probabilitatea de a deschide centre la Cluj, Constanţa, Iaşi. Oportunitatea de creştere este foarte mare. În cinci ani ne-am propus să deschidem 702 unităţi şi suntem în grafic, chiar şi cu nişte mici sincope“, a spus Igor Leşan, proprietar al Staţiei RomBeer în cadrul emisiunii ZF Logistica Businessului.

El a explicat că pasul următor al expansiunii va fi în afara României, cu beri româneşti pe pieţe vest-europene, unde berea artizanală are o cotă mai mare de piaţă.

„Avem cereri pentru franciză din Franţa, Belgia, Marea Britanie şi ne gândim să şi exportăm franciza, dar nu în 2022. Planul este de a exporta berile locale, din România. Noi vrem să exportăm atât ideea cât şi berile“, a spus proprietarul RomBeer.

El deţine două magazine de bere RomBeer iar alte 21 la nivel naţional sunt francize.

Povestea Staţiei RomBeer începe în 2015, când a descoperit potenţialul din piaţă, iar 2016 a deschis primul proiect pilot, un magazin dotat cu doi robineţi ce permitea îmbutelierea de bere craft (artizanală) românească direct în magazin.

„Ulterior, în 2017 am deschis primul magazin cu o varietate mare de sortimente şi în 2020 am deschis franciza şi am ajuns la 23 de magazine. Mai sunt magazine în curs de deschidere şi vrem să acoperim toate judeţele. Din cele 23 două sunt ale noastre, restul sunt francize. Acoperim acum şapte oraşe şi căutăm parteneri în toată România. Noi adunăm berea de la producători în Bucureşti şi mai departe distribuim către magazine – între trei şi cinci zile de la producţie, berea ajunge la magazin. Avem 48 de furnizori acum, din 72 cât sunt în România, avem 200 de sortimente de bere la keg şi 350 la sticlă“, a explicat Igor Leşan. El spune că miza reţelei este ca fiecare magazin să câştige zilnic în medie 12 noi clienţi.

Drumul din fabrică până pe masa consumatorului nu depăşea două zile, păstrând lanţul frigorific, explică el. În septembrie 2017 compania a deschis alte două unităţi în Bucureşti, fiecare fiind dotată cu 27, respectiv 31 de robineţi de bere craft.

„Noi vindem bere artizanală, nefiltrată, nepasteurizată, motiv pentru care trebuie menţinut lanţul frigorific. Dacă o expui la şoc de temperatură, se poate strica. Avem propriile noastre maşin frigorifice, depozite frigorifice şi până la noi ajunge cu maşini frigorifice, depozităm berea între 2 şi 5 grade Celsius şi maşinile noastre distribuie la nivel naţional. Mai departe, fiecare magazin este dotat cu cameră frigorifică“, a subliniat proprietarul francizei.

El explică faptul că în fiecare zonă a ţării încearcă să lucreze cu cât mai mulţi producători din regiunea respectivă, iar unde nu este posibil, suplimentează cu beri din alte zone.

„Nu este foarte greu să lucrezi cu atât de mulţi furnizori, însă fiecare zonă din România are specificul ei. În zona Moldovei spre exemplu lucrăm cu producătorii din zonă pentru că 93% din consumatorii de bere sunt locali şi vor produse locale. Noi facem legătura dintre microproducător şi clientul final. Unde nu avem suficienţi producători locali, suplimentăm cu bere din alte zone. La Braşov spre exemplu lucrăm cu producători de acolo, la Bacău la fel şi la fel şi la Piatra Neamţ“, a spus proprietarul.

Igor Leşan explică cum an de an şi producătorii de beri artizanale se dezvoltă, însă vânzarea acestui tip de bere nu este la fel de accesibilă precum în cazul berii industriale.

„Pentru producătorii de bere sunt patru canale principale – HoReCa – sector care a suferit din cauza pandemiei, supermarketurile dar nu toţi producătorii îndeplinesc criteriile de a fi listaţi în marile reţele, târgurile şi investiţia producătorului într-un local propriu şi din cei 72 de producători doar 7 au reuşit. Lunar noi vindem 50 de tone. Este încă puţin dar cu fiecare franciză creştem volumele. Un magazin are capacitatea de vânzare între 3 şi 7 tone pe lună. România este pe locul 10 în lume la consum de bere, dar berea craft este la 0,3% cotă din piaţă. Spre comparaţie berea craft are 40% cotă în Germania, 30% în Statele Unite, creşte şi în Rep. Moldova. În România putem ajunge la cel puţin 10% din piaţă în următorii 5-7 ani“, a explicat Igor Leşan.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică