Emisiile globale de dioxid de carbon ar putea fi reduse cu 50% până în 2050 dacă o cincime din consumul mondial de carne de vită pe cap de locuitor ar fi înlocuit cu un înlocuitor de carne, arată earth.org.
Înlocuirea a 20% din consumul mondial de carne de vită cu un înlocuitor de carne, în următorii 30 de ani, ar putea reduce la jumătate defrișările, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea, publicată în revista științifică Nature, a constatat că dacă s-ar consuma cu o cincime mai puțină carne de vită sau dacă ar fi înlocuită cu proteine microbiene, emisiile de carbon asociate cu defrișările s-ar reduce cu 50%. Aceeași procent este asociat și emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, provenite din creșterea animalelor și a vitelor.
În fiecare an, aproximativ 10 milioane de hectare de pădure sunt pierdute, creșterea bovinelor fiind cel mai mare factor de defrișare – se estimează că anual se pierd 210.000 kilometri pătrați de teren forestier pentru producția de carne, dintre care 80% în Amazon. 83% din terenurile agricole sunt, de asemenea, folosite pentru animale și culturile furajere ale acestora, însă carnea și lactatele produse reprezintă doar 18% din caloriile consumate de oameni. De asemenea, defrișarea terenurilor distruge habitatele animalelor sălbatice, amenințând biodiversitatea globală.
Experții spun că trebuie să reducem drastic producția și consumul de carne pentru a evita o criză climatică. Deși peste 100 de țări s-au angajat să oprească și să inverseze defrișările până în 2030, ratele de distrugere rămân ridicate, în special în Amazon. Cu toate acestea, oferirea unor alternative mai ecologice, fără carne, ar putea contribui la reducerea cererii.
„Sistemul alimentar se află la originea unei treimi din emisiile globale de gaze cu efect de seră, producția de carne de rumegătoare fiind cea mai mare sursă”, a declarat Florian Humpenöder, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK) din Germania. „Vestea bună este că oamenii nu trebuie să se teamă că în viitor vor putea mânca doar verdețuri. Ei pot continua să mănânce burgeri și altele asemenea, doar că acele chiftele de hamburger vor fi produse într-un mod diferit.”
Potrivit Nature, cercetări anterioare au arătat că înlocuirea carnii de vita cu o alternativă fără carne numită micoproteină poate avea efecte benefice asupra mediului. Proteina microbiană, care poate fi produsă dintr-o serie de microorganisme, inclusiv bacterii, este preparată în rezervoare de oțel prin fermentarea unei ciuperci care trăiește în sol cu glucoză și alți nutrienți ca sursă de hrană – similar cu procesul de fabricare a berii. Produsul final este un aliment bogat în proteine, ce are gustul și senzația de carne și este la fel de hrănitor.
Proteinele microbiene au debutat pe piață în anii 1980 în Marea Britanie sub marca Quorn, care a devenit lider de piață. Dar astăzi există mult mai multe opțiuni disponibile în multe țări.
Cercetătorii au calculat că, dacă 20% din consumul mondial de carne de vită pe cap de locuitor ar fi înlocuit cu acest substitut de carne, am putea reduce emisiile de metan cu 11%, iar defrișările și emisiile asociate cu 50% până în 2050. Dacă înlocuim 50% din carnea de vită, acest lucru ar însemna o reducere de peste 80% a defrișărilor și a emisiilor de carbon, iar înlocuirea a 80% din carnea de vită ar elimina aproximativ 90% din pierderile de păduri.
Cu toate acestea, dacă lumea rămâne pe traiectoria actuală de producție și consum sau în cadrul unui scenariu de menținere a situației actuale, ratele anuale de despădurire s-ar dubla, la fel ca și emisiile de metan și utilizarea apei în agricultură.
Studiul notează însă că vor exista schimbări relativ minore în ceea ce privește utilizarea apei în agricultură, indiferent de cât de mult înlocuitor de carne vom produce, deoarece apa necesară pentru cultivarea culturilor destinate hrănirii vitelor ar fi destinată altor tipuri de culturi.
Deși noile rezultate arată o cale prin care putem reduce o parte din amprenta ecologică a producției alimentare globale, Humpenöder a declarat că acest lucru nu va rezolva de unul singur criza climatică.
„Proteinele microbiene nu ar trebui privite ca un glonț de argint (silver bullet)“, a spus el. „Ci mai degrabă ca un element constitutiv al unei transformări ample a întregului sistem alimentar și agricol, combinând-o cu reduceri ale risipei alimentare, stimulente pentru a mânca mai sănătos și descurajarea vânzării de produse cu impact ridicat asupra mediului.”